Rachetele cancerului, la judecata CSAT

Jurnalul National: De ce este secret, domnule ministru, contractul de cumparare a rachetelor "Hawk" de la olandezi?

Teodor Atanasiu: Asta s-a hotarat prin contract. Stiti foarte bine ca in contractele astea se negociaza zile, saptamani sau luni si in momentul in care ajungi pe forma finala agreata de ambele parti, o semnezi.

Este o prevedere contractuala care apare pe foarte multe contracte de achizitie cu armament - deoarece in aceste cazuri achizitia nu se face prin licitatie publica si fiecare vrea sa isi pastreze confidentialitatea pretului, dar nu numai - si, prin urmare, partenerii cer prevederi contractuale de secretizare. De fapt nu este chiar o secretizare, este vorba de angajamentul celeilalte parti, nu poti sa dai date din contractul respectiv.

Nu vi s-a parut ciudat, domnule ministru, ca a fost semnat intre cele doua tururi ale alegerilor?

Sa va spun drept, eu am cerut de la Ministerul Apararii sa vad necesitatea achizitiei de rachete. Nu ma interesa data la care s-a semnat. Era o solicitare a Fortelor Aeriene care spunea ca avem nevoie de rachete pentru raza medie si mare. Pana la urma, am ajuns la concluzia ca nu exista fonduri incat sa rezolvam toate problemele printr-o singura achizitie si atunci am vazut ca s-a luat decizia la nivelul ministerului sa se faca in doua etape.

Prima data, achizitia acestor rachete pentru a deservi pe raza medie de actiune, urmand ca pe viitor sa trecem si la celelalte achizitii. Pentru mine au fost doua semne de intrebare: primul, dupa ce am vazut semnalele din presa - scandalul care s-a iscat in Parlamentul olandez cu radiatiile. Am cerut si eu datele, sa vad daca este sau nu intemeiat acest scandal. Din pacate, pana la ora actuala, nu este nimeni care sa spuna ca nu sunt efecte, dar nici nimeni care sa spuna ca ar fi efecte. Am de la organizatii internationale pe probleme de radiatii. Nu putem dovedi astazi ca ar fi o problema. Firma producatoare spune clar ca nu sunt probleme, ca sunt respectate standardele s.a.m.d.

"Nu a fost nici o informare!"

Noi am primit un raspuns de la Ministerul Apararii, care spune ca nu au fost informati de cazurile de cancer care exista in Olanda.

Deci, clar, la data achizitiei nu au fost nici un fel de informari din partea Guvernului olandez sau altei institutii oficiale din Olanda privind aceste cazuri. Dupa ce noi ne-am sesizat si am cerut Ministerului Apararii din Olanda, ni s-au transmis datele. Concluzia este ca nu este adevarat.

Dupa ce au aparut articolele?

Da, dupa ce au aparut articolele. Nu, dupa ce am primit informatii privind problema ridicata in Parlamentul olandez.

Ati primit informatii de la Directia de Informatii Militare?

Directia de Informatii Militare m-a sesizat atunci cand au aparut problemele in Parlamentul olandez, si atunci am cerut si eu explicatii.

Deci, abia in mai, anul acesta?

Da, in mai, anul acesta.

Dupa semnarea contractului?

Contractul, dupa cum bine stiti, a fost semnat de catre fostul guvern.

Da, tocmai de aceea. Deci nu a existat o informare in prealabil?

Nu, nu a fost nici o informare. Prima informare pe care am vazut-o eu a fost dupa interpelarile din Parlamentul olandez. Cert este ca nu este vorba de radiatii ionizante. Deci, asta este sigur.

"Voi trimite dosarul CSAT-ului"

Noi am prezentat situatia din Germania, unde 300 de persoane primesc pensie de boala.

Nu stiu care este sistemul german, dar in armata Romaniei toti care lucreaza acolo, pe rachetele rusesti, au anumita grupa, stiu pericolul la care se expun, au si prima de pericol. Deci cred ca este un alt tip de legislatie decat cel german. La noi isi asuma de la inceput, i se prezinta pericolul, accepta sa lucreze acolo, primesc stimulente pentru treaba asta. Problema este ca se pare ca foarte multe armate care au aceste rachete incep sa renunte la ele. Si de aceea am si cerut lamuriri suplimentare. Nu ne-am grabit sa semnam un acord sa continuam programul cu modernizarea, up-gradarea lor. Am zis sa mai strangem ceva informatii. De asemenea, suma prevazuta initial era una, acum este o alta suma care se pune in discutie. Aproape dubla. De aceea o sa ma adresez si CSAT-ului in momentul in care vom lua decizia. Sa fie toate datele pe masa, ce spun specialistii, ce spun producatorii, ce spun celelalte tari care au aceste sisteme. Si, totodata, cu suma care este in discutie, pentru ca pana la urma Consiliul Suprem de Aparare al Tarii ar trebui sa decida. Vom decide sa avem o arma compatibila NATO pentru 2010 sau vom decide ca putem amana, sa ne mai gandim. Fiindca una este sa dam cu piciorul la 20 si ceva de milioane, cu cat am cumparat, si alta este sa mai bag cateva sute de milioane si sa am o racheta pe care n-o pot folosi fie din cauza radiatiilor, fie din cauza ca celelalte armate nu mai au. Plus ca mai este si interzisa.

Aceste rachete au inceput sa ajunga in Romania. Cel putin asa ne-a spus Ministerul Apararii olandez.

Rachetele nu au ajuns, dar urmeaza sa soseasca in curand in Romania, pentru ca Romtehnica a gasit un transportator autorizat pentru a se face transportul in masuri de siguranta. Si a semnat contractul, deci ele urmeaza sa fie transportate in Romania. Oricum, aici este si locul lor, ca am dat banii pe ele.

"Renuntam la peste 20 de milioane sau continuam"

Dar a fost semnat un acord de off-set? Pentru ca se inscrie in Legea off-set. Nu ma refer la contractul cu Raytheon, ma refer la cel cu partea olandeza.

(Ezita). Era si culmea. Guvernul olandez nu face...

Dar legea noastra spune clar ca dupa o anumita suma…

Da, asa spune.

Acum, practic, ce va face MApN: veti inainta la CSAT dosarul?

Da, inaintam la CSAT toate datele si o propunere din partea Ministerului. Decizia va trebui sa fie exprimata foarte clar: renuntam la 20 si ceva de milioane pe care i-am dat si nu continuam acest program sau alocam o suma suplimentara, mult mai mare, si continuam acest program cu riscurile respective. Si anume la ora aceasta nu este dovedit, dar poate ca pana in 2010 se poate dovedi ca au implicatii cancerigene si atunci poate ca vor fi interzise si ne trezim ca am bagat banii degeaba. Sau nu, si vor fi foarte bune de folosit. N-as vrea sa ne asumam noi singuri aceasta raspundere, pentru ca noi nu avem competentele in domeniul radiatiilor. Noi spunem: "Dle, avem nevoie de armamentul cutare, care sa satisfaca cutare necesitate, mai departe, implicati-va si ceilalti".

"Cele mai civilizate state renunta"

Din informatiile noastre, trendul in celelalte tari care le au este sa renunte la ele.

Unele renunta. Din 16 tari, 6-7, e drept ca dintre cele mai civilizate.

Dar ce spune mai exact ministerul olandez?

Nu spune altceva decat ca ei nu au constatat pe timpul folosirii acestui armament nici un fel de problema si ca nici un expert in domeniu nu a putut sa dovedeasca ca ar fi probleme.

Dar cum explica cazurile si plangerile care exista?

Stiti, noi nu suntem inca obisnuiti. Dar in lumea democratica, plangeri exista tot timpul. Fiecare om incearca sa-si obtina ceva.

Da, dar exista precedente. In Olanda, Danemarca, Belgia, Germania, Statele Unite sunt procese castigate.

Da, si asta este adevarat. Sa va spun sincer, cand citesti raportul specialistilor poti sa crezi absolut orice vrei tu. Nimeni nu poate sa spuna ca sunt, dar nici ca nu sunt. Si atunci se judeca pe criteriu: eu vreau sa protejez militarul, si atunci zic "ma, are dreptate", si celalalt zice: eu vreau sa protejez Armata, "n-are dreptate!". E foarte relativ cand n-ai o expertiza clara sa spuna e sau nu e, e alba sau e neagra. Situatia este gri.

V-a informat Ministerul olandez al Apararii despre ancheta care se desfasoara in Belgia?

Nu, ministerul nu a pomenit. Au pomenit in schimb serviciile noastre. Serviciile au facut un raport complet. Ce se discuta, unde se discuta s.a.m.d. Ministerul a zis doar ca la noi nu s-a constatat, nu avem cazuri dovedite, nu va putem speria degeaba.

In momentul in care o sa ajunga echipamentele se va face si aici o investigatie? La urma urmei, exista si la noi o Agentie de cercetare a Armatei.

Da, exista, dar nu avem dotarile pe care le au ei. Avem pentru radiatii, dar nu pot decat sa masoare nivelul radiatiilor, nu pot in nici un caz sa spuna efectul radiatiilor. Eu de aceea am intrerupt proiectul putin. E foarte grav, pentru ca e clar ca decizia unora este politica. Deci nu au putut dovedi ca sunt efecte, dar decat sa aiba un scandal in randul Armatei au luat decizia sa renunte la echipamente, sa treaca la alt sistem. Acum si celelalte sisteme sunt radiante. Toate sunt radiante. Problema este ce masuri de protectie se iau.

"Intrebati-l pe dl Nastase de ce nu a mai asteptat"

Dar negocierile cand au inceput cu exactitate?

Comandor Nicolae Suta: Cu Guvernul Olandei au inceput in toamna anului trecut si a fost intentia de a incepe in acelasi timp si cu Raytheon. Si chiar am reusit sa tinem doua sedinte comune.

In raspunsul pe care l-a dat Ministerul Apararii prin Biroul de presa cand am intrebat cand au inceput aceste negocieri, au indicat anul 2002.

Comandor Nicolae Suta: Prezentari, nu negocieri. Prezentari au fost foarte multe chiar de prin 2000. Raytheon a venit sa ne prezinte propunerea de Hawk XXI (Hawk pentru secolul XXI). Dar negocieri propriu-zise cu comisie formata din reprezentanti ai Departamentului pentru Armamente, ai Fortelor Aeriene, Statului Major General, Serviciului de Informatii au avut loc din toamna anului trecut.

Dl ministru nu stie ca era in opozitie in vremea aceea, dar de ce s-a luat decizia intre cele doua tururi de scrutin, nu se putea astepta?

Comandor Nicolae Suta: In Ministerul Apararii functioneaza un sistem de achizitie pentru aparare care este reglementat precis prin niste norme, proceduri care odata declansate se tot duc, se tot duc, pana ajung la o concluzie comuna.

Teodor Atanasiu: Pe dl Nastase puteti sa il intrebati de ce a semnat acea Hotarare de Guvern, ca el a semnat-o. Dupa cum se stie, in Guvern hotararile se iau prin consens si, daca nu exista consens, decide primul-ministru. Dl Nastase stie exact de ce a decis atunci.

Raytheon: "Rachetele - mai putin riscante decat televizoarele alb-negru"

RESPONSABIL. Ministrul Apararii considera ca fostul prim-ministru Adrian Nastase trebuie sa dea explicatii referitor la afacerea "Rachete cancerigene pentru Romania"

Producatorul rachetelor, gigantul mondial din industria de armament Raytheon, a trimis o pozitie a sa Ministerului Apararii roman, din care reiese clar ca, de fapt, el este beneficiarul contractului de sute de milioane de euro. Intr-un mod neelegant, Raytheon afirma despre dezvaluirile din Jurnalul National ca sunt date "premedidat", desi le-am cerut opinia lor inca din luna mai. Bineinteles, Raytheon n-a gasit de cuviinta sa ne raspunda. Va prezentam mai jos halucinanta varianta trimisa MApN:

"Sistemele Hawk PIP III si PIP II sunt instalate in 16 tari. Radarele Hawk PIP III se supun tuturor standardelor de protectie impotriva radiatiilor. Echipamentul Hawk PIP III pentru Romania se compune dintr-un numar de rachete antiaeriene Hawk, diferite radare, lansatoare, ateliere de mentenanta si vehicule.

Au fost anumite preocupari (ingrijorari) in presa din Romania ca sistemul poate fi periculos persoanelor civile pe timpul transportului si periculos pentru personalul militar pe timpul functionarii si mentenantei. Aceasta afirmatie este incorecta si data premeditat. Tuburile emitatoare ale radarului pot functiona la tensiuni cuprinse intre 5 kV si mai mare decat 100 kV. La tensiunile peste 50 kV, razele energetice X se produc si trebuie a fi protejate. Se poate face o comparatie a nivelurilor de tensiune cu un televizor alb-negru, care functioneaza la aproape 15 kV, si un televizor color, care functioneaza la 25 kV. Televizorul color nu emite semnificativ raze X pentru a cauza o problema de sanatate. Razele X apartin clasei de emisie denumita "raze ionizante".

RACHETE: rachetele nu emit raze ionizante. Focoasele si motoarele rachetelor sunt configurate cu dispozitive de protectie si siguranta pentru prevenirea detonarii accidentale pe timpul transportului. Aceste dispozitive de siguranta si protectie proprie protejeaza persoanele civile si utilizatorii militari de detonarea cauzata de accidentele de transport, precum si de armele de foc mici. In orice caz, daca rachetele ar emite radiatii semnificative, ar fi relativ simplu de a fi detectate din spatiu sau de alti senzori.

EMITATORUL RADARULUI DE ACHIZITIE PE UNDE CONTINUE: produce pe anod 5 kV sau mai putin, iar tuburile Klystron sunt acoperite cu un scut metalic. Radiatiile ionizante nu pot penetra scutul in aceste conditii, nici in exploatare si nici pe timpul mentenantei. Pe timpul transportului, radarele nu sunt in functiune.

TUBUL KLYSTRON principal prin oscilatorul radarului de dirijare: produc 5 kV sau mai putin si tubul Klystron Amplificator de putere produce 10 kV sau mai putin. Aceste tuburi sunt acoperite cu scuturi metalice. Radiatiile ionizante nu pot penetra scuturile in aceste conditii, nici in exploatare si nici pe timpul mentenantei. In concluzie, datorita scuturilor si tensiunilor de functionare relativ joase, radarele Hawk PIP III nu prezinta o amenintare pentru sanatate. De fapt, Hawk PIP III este mai putin riscant decat televizoarele comerciale alb-negru neprotejate. (Radare 10 V, TV alb-negru 15 kV, TV color 25 kV)".

"Probleme de sanatate prin iradiere"

BANI PE APA SAMBETEI. Cele 23,5 milioane de euro vor fi pierdute daca CSAT decide stoparea programului

Unul dintre cititorii nostri ne-a trimis pe forum o pozitie tehnica folosind ca referinta in argumentatia sa site-ul prestigioasei universitati americane Stanford (http://www.slac.stanford.edu/pubs/slacreports/slac-r-327.html):

"Se tot bate apa-n piua pe la ministere si companii ca Raytheon ca radiatia de RF nu ar avea efectele prea bine constatate de zeci de ani de care sufera tehnicienii de radiolocatie. Atat: 1) RF (radiofrecventa), cat si 2) HV (tensiunile inalte) dau probleme grave de sanatate prin iradiere!!!!

Cum este posibil, cand nu exista sursa de radiatie ionizanta? Simplu: in orice loc exista electroni slab legati. Acestia sunt antrenati fie de RF, fie de HV si accelerati la energii comparabile cu cele ale radiatiilor ionizante (1 eV) sau cu ale legaturilor organice din celule: punti de hidrogen (0.2 eV), legaturi Van der Waals (0.02 eV). LEA de 50 kV Brasov - Predeal trece prin unele locuri la cca. 10m de pamant —> camp electric de 1 V/200 microni. Deloc exagerat nu este ca in distributie sa existe electroni care in 200 coliziuni (drumul mediu la o atmosfera in aer este cca 1 micron) sa prinda 1 eV cat sa devina ionizanti! Idem in organism. Campul electric este desigur, partial ecranat, insa determina polarizari alternative (50 Hz) care rup legaturi (ex. Legaturile slabe, pi, se deformeaza usor in campul electric puternic si se rup, lasand radicali liberi). Similar, radiofrecventa (RF) accelereaza electroni liberi, iar acestia ionizeaza. Nu trebuie uitat ca exista dispozitive speciale RF care accelereaza electroni nu la 1 eV, ci la 100 GeV!... Principiul e acelasi, incat radiatia parazita RF de la un radiolocator nu este deloc exclus sa poata antrena o sectiune din electronii liberi/slab legati pana la infima energie de 1 eV (0.02 eV in cazul legaturilor Van der Waals !)".