Radiojurnalul zilei 28 iunie

După ce Petre Roman a prezentat declaraţia-program şi componenţa nominală a noului Guvern, Adunarea Deputaţilor şi-a continuat lucrările la Palatul Parlamentului din Dealul Mitropoliei. Dezbaterile au fost consacrate definitivării structurii Comisiilor permanente ale Adunării. La Academia Română a sosit o delegaţie a oamenilor de ştiinţă din Moldova.

AL TREILEA GUVERN POSTDECEMBRIST
Astăzi dimineaţă, la o săptămână după învestirea în funcţie a preşedintelui României, domnul Ion Iliescu, cele două Camere ale Parlamentului, Senatul şi Adunarea Deputaţilor, s-au reunit din nou la Ateneul Român pentru prezentarea programului noului Guvern al ţării şi a componenţei Cabinetului format de primul-ministru desemnat, domnul Petre Roman.  
În prezidiu s-au aflat preşedintele Senatului, domnul Alexandru Bârlădeanu, preşedintele Adunării Deputaţilor, domnul Dan Marţian, precum şi vicepreşedinţii celor două Camere.
Aşa cum ştiţi din transmisia directă a posturilor noastre de radioteleviziune, lucrările au fost deschise de preşedintele Adunării Deputaţilor, care, după ce a definit scopul acestei şedinţe, l-a invitat pe domnul Petre Roman să prezinte declaraţia program şi componenţa nominală a Guvernului.


CU AVÂNT, SPRE ECONOMIA DE PIAŢĂ
Într-o primă parte de caracterizare generală se face aprecierea că Declaraţia-program a primului Guvern constituit în urma alegerilor libere de la 20 mai exprimă ideile fundamentale ale Platformei-program a majorităţii, inspirată din principiile şi obiectivele Revoluţiei din decembrie. Guvernul are menirea de a asigura o tranziţie istorică, de o amploare fără precedent, în primul rând în domeniul economic de piaţă. Prima schimbare radicală pe calea reformei o constituie însăşi formula de structură a Guvernului, cu o configuraţie mult simplificată, numărul ministerelor şi instituţiilor asimilate fiind redus la aproape o treime faţă de situaţia precedentă. La aceasta se adaugă o veritabilă revoluţie managerială, afirmarea şi promovarea noilor generaţii de cadre, cu autentică competenţă profesională, găsirea unor formule care să permită participarea sistematică şi valorificarea resurselor intelectuale, aşezarea valorii intelectuale pe frontispiciul naţiunii.
Detaliind apoi orientările programatice ale noului Guvern, domnul Petre Roman a evocat mai întâi pe larg criza economică moştenită, a cărei resorbţie va fi un proces de durată ce se va suprapune perioadei de tranziţie. Singura soluţie pentru a depăşi această criză este trecerea la economia de piaţă, fără ajustări parţiale, ci printr-o reformă radicală, înfăptuită cu paşi repezi. În mod concret, Guvernul îşi propune ca într-un termen maxim de 18 până la 24 de luni să înainteze Parlamentului pachetul de măsuri legislative în măsură să creeze condiţiile de acţiune ale întreprinderilor în mediul economiei de piaţă.
Încă din această sesiune a Parlamentului, Cabinetul va promova proiectele unui prim pachet, în consens cu cerinţa sprijinirii reale a democraţiei politice, cu democraţia economică. Un capitol important din programul economic al Guvernului are în atenţie privatizarea, restrângerea treptată a sferei sectorului de stat public şi trecerea activităţilor economice către societăţi comerciale şi regii autonome.
Se vor modifica, în mod corespunzător, atribuţiile întreprinderii, competenţele sale decizionale, ale Administraţiei locale de stat, reduse de la atribuţiile executării în favoarea celor economico-sociale; se va trece la o reformă de anvergură în sistemul financiar-bancar, trecerea la convertibilitatea leului, posibilă doar în măsura îndeplinirii unor premise economice, financiar-valutare şi instituţionale stricte, autorizarea băncilor de a efectua şi operaţiuni cu valută, încurajarea şi stabilirea în ţară de bănci cu capital străin. Într-un termen cât mai scurt, de circa o lună, Guvernul îşi propune să formuleze un program operaţional concret de acţiune, în paralel fiecare unitate trebuind să-şi definitiveze modalităţile de adaptare la cerinţele economiei de piaţă - de a desfăşura, într-un cuvânt, activitate economică pe principii economice.
Primul-ministru s-a ocupat în continuare de probleme sociale, de exigenţele atingerii unui standard de viaţă mediu european, de programele prioritare cu caracter naţional ce vor avea în atenţie învăţământul, pregătirea cadrelor, cercetarea ştiinţifică, demografia, aspectele ecologice.
Justiţia va fi şi ea supusă unor măsuri de reorganizare pentru a-şi recăpăta demnitatea şi locul firesc în asigurarea respectării şi apărării ordinii de drept, a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale în concordanţă cu exigenţele unui stat de drept.
Guvernul îşi va desfăşura activitatea în condiţii de transparenţă şi legalitate, caracteristici esenţiale ale unui nou mediu social-politic aflat în curs de constituire în ţara noastră, iar în raporturile sale cu Parlamentul va pune în practică mandatul de schimbare dat de cetăţenii României la 20 mai.
În domeniul politicii externe, prioritatea absolută o vor constitui apărarea, protejarea şi promovarea interesului nostru naţional, concomitent cu o politică de largă deschidere pentru conectarea ţării la marile procese şi tendinţe ce se manifestă pe plan mondial.
Domnul Petre Roman a accentuat din nou în final că întreaga acţiune guvernamentală este motivată de apărarea intereselor fundamentale ale României, a demnităţii poporului român, a continuării procesului de democratizare a ţării; că schimbările profunde necesare revitalizării societăţii româneşti vor avea implicaţii semnificative asupra modului de viaţă, asupra muncii, asupra raporturilor interumane - toate conturând o experienţă socială cu profunde semnificaţii istorice, în care ne înscriem şi care va solicita un amplu efort productiv şi creativ, solidaritatea naţională şi deschiderea spre lume.
În încheierea şedinţei, preşedintele Adunării Deputaţilor, domnul Dan Marţian, s-a adresat palamentarilor, subliniind că în faţa lor se află două exigenţe: aceea de a dezbate declaraţia guvernamentală prezentată de domnul Petre Roman în aşa fel încât ea să sintetizeze opţiunile Guvernului, propunerile şi sugestiile temeinic motivate ale deputaţilor şi senatorilor. Această exigenţă trebuie conjugată cu a doua, şi anume de a se pronunţa cât mai prompt posibil asupra competenţei Cabinetului, pentru ca ţara să dispună de un Guvern care să treacă la lucru, la rezolvarea problemelor ce stau în faţă. Domnul Dan Marţian a propus ca acele două Camere la începutul săptămânii viitoare să-şi reia lucrările şi să treacă la dezbaterea celor două probleme.  


15 COMISII ÎN ADUNAREA DEPUTAŢILOR
Adunarea Deputaţilor şi-a continuat, la rândul său, lucrările la Palatul Parlamentului din Dealul Mitropoliei. Deputaţii au adoptat în cursul după-amiezii regulamentul de organizare şi funcţionare a Adunării. Cea mai mare parte a dezbaterilor a fost consacrată definitivării structurii şi profilului comisiilor permanente ale Adunării. S-a hotărât constituirea a 15 comisii pe probleme specifice ale activităţii Adunării. Au fost adoptate, de asemenea, legea privind organizarea şi funcţionarea Serviciilor preşedintelui României şi hotărârea privind structura organizatorică a aparatului Adunării Deputaţilor. În funcţia de secretar general al Adunării a fost ales Gaspar Axinte. Totodată, Adunarea a aprobat, la cererea Uniunii Minoritare Etnice Turce, acordarea unui mandat de deputat domnului Hogea Amet din partea acestei minorităţi.


NOI SCUTIRI DE TAXĂ LA VAMĂ
Recent, Guvernul român a adoptat o hotărâre privind regimul vamal aplicabil persoanelor fizice. Documentul priveşte, în egală măsură, atât regimul bunurilor transportate de cetăţenii români şi străini, cât şi regimul bunurilor care circulă prin colete. Noile reglementări vamale stabilesc plafoanele valorice pentru care se aplică scutiri şi taxe vamale. Astfel, turiştii pot scoate din ţară, în afara bunurilor de strictă necesitate pentru care nu se percep taxe vamale, o serie de alte bunuri, o dată pe an, a căror valoare să nu depăşească 5.000 de lei şi pentru care nu se percep taxe vamale. Turiştii care ies din ţară de mai multe ori pe an pot scoate, fără plata taxelor vamale, bunuri în limita valorii totale de 500 de lei, iar cu taxe vamale în limita a încă 500 de lei. De menţionat că hotărârea reglemenetează plafonul maxim pentru care se aplică taxe vamale pentru mai multe bunuri de acelaşi fel, acesta fiind de 50.000 de lei. Peste aceste limite, bunurile pot fi importate (aviz micilor comercianţi) numai în conformitate cu reglementările legale privind activitatea de comerţ exterior.
De asemenea, în Hotărâre sunt stipulate normele de introducere şi scoatere de persoane fizice a bunurilor elementare, iar în final este prezentat modul de aplicare, procentual, a taxelor vamale şi cel de stabilire a valorii în vamă a bunurilor care urmează a fi scoase sau introduse în ţară aparţinând persoanelor fizice.
Hotărârea intră în vigoare de la 1 iulie 1990.


VIZITĂ A OAMENILOR DE ŞTIINŢĂ MOLDOVENI LA ACADEMIA ROMÂNĂ
La Academia Română a avut loc ieri primirea unei delegaţii de oameni de ştiinţă din Republica Sovietică Socialistă Moldova. Din delegaţie au făcut parte: acad. Andrei Andrieş, fizician - preşedintele Academiei de Ştiinţe, acad. Seghei Rădăuţan, fizician - vicepreşedintele Academiei, acad. Dumitru Ghiţu, cercetător, Dumitru Şiscanu, candidat în ştiinţe.
La tratativele privind cooperarea pentru perioada care urmează din partea română au participat: acad. Mihai Drăgănescu, preşedintele Academiei Române, acad. Alexandru Bârlădeanu, acad. Radu Grigorovici - vicepreşedinţi ai Academiei Române, şi acad. N.N. Constantinescu - secretar general al Academiei.


CONFEDERAŢIA NAŢIONALĂ A SINDICATELOR LIBERE DIN ROMÂNIA S-A ÎNTRUNIT LA BUCUREŞTI
Astăzi au început în Capitală lucrările Congresului Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor Libere din România, la care sunt afiliate 16 federaţii pe ramură de activitate, 2 asociaţii profesionale, 27 de ligi şi uniuni teritoriale, 12 sindicate afiliate direct la confederaţie.
La acest Congres, la care sunt prezenţi 800 de delegaţi, va fi aprobată forma definitivă a statutului Confederaţiei, platforma-program a conducerii Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor Libere din România.


ÎNTRUNIRE LA NIVEL ÎNALT LA MOSCOVA
La Moscova a avut loc întâlnirea reprezentanţilor blocului partidelor şi mişcărilor de centru din Uniunea Sovietică care totalizează 200.000 de membri. Participanţii, relevă Agenţia TASS, au adoptat un document care arată că sub noţiunea de "bloc" trebuie înţeleasă o uniune liber consimţită de partide politice şi mişcări cu nuanţă moderat-radicală care are drept scop unificarea eforturilor în direcţia reorganizării radicale a vieţii statului şi societăţii şi crearea unei alianţe a forţelor de stânga "pentru a contracta extrema stângă şi extrema dreaptă în viaţa politică a ţării".
S-a elaborat un apel adresat partidelor politice, mişcărilor social-politice, uniunii şi organizaţiilor pentru convocarea unui forum unional în scopul reconcilierii şi elaborării unui program unic de acţiuni.

Rubrică realizată cu sprijinul Societăţii Române de Radiodifuziune, Arhiva Scrisă