Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ş: Radu Câmpeanu s-a născut la 28 februarie 1922, la Bucureşti, într-o familie de liberali. El însuşi a intrat în rândurile PNL în 1943, împreună cu un grup de 32 de studenţi. A preluat conducerea Tineretului Universitar Liberal, mai apoi devenind preşedintele Tineretului Liberal din judeţul Dâmboviţa. Arestat în 1949 pentru manifestaţii anticomuniste, a îndurat 9 ani de detenţie, din care 3 alături de Corneliu Coposu, apoi a fost trimis la Midia, în Detaşamentul 14 de exterminare.
După eliberarea din închisoare a lucrat ca muncitor necalificat, reuşind însă să se ridice până la postul de şef de serviciu la Întreprinderea Drumuri şi Poduri. Nefiind însă membru al PCR, a fost retrogradat.
În 1973 a reuşit să ajungă în Franţa, cumpărat de familia sa, stabilită deja acolo. "Exista o bancă elveţiană care se ocupa cu acest gen de trafic. Când ajungeam la destinaţie şi depuneam semnătură, banii intrau într-un cont pentru nomenclatura comunistă", declara Radu Câmpeanu pentru presa românească. A întâmpinat dificultăţi la obţinerea paşaportului, eliberat numai sub presiunile venite din afară. "N-am plecat uşor, ci după ameninţarea că va fi dat în vileag acest trafic."
Odată ajuns la Paris, a cerut azi politic şi a constituit Asociaţia foştilor deţinuţi politici, afiliată Amnisty International. A fost membru fondator şi vicepreşedinte al Uniunii pentru Solidaritate Europeană de pe lângă Parlamentul de la Strassbourg, unde a luat cuvântul de nenumărate ori în favoarea României. A protestat împotriva distrugerii satelor româneşti şi a preluat Buletinul informaţiilor pentru România. A înfiinţat Clubul de Reflecţiune Liberală, la care a aderat o mare parte din emigraţia română din Occident. În cartea sa "Amintiri din pribegie", Neagu Djuvara vorbeşte despre problema românilor din exil şi despre tensiunile existente la mijlocul anilor '80 între Radu Câmpeanu şi reprezentantul ţărăniştilor, Ion Raţiu: "(...) Tentativa lui Ion Raţiu de a înjgheba o nouă organizaţie politică, pe alte baze decât vechiul Comitet Naţional, cu ambiţia de a cuprinde toate tendinţele politice din comunitatea românească împrăştiată pe cele cinci continente a fost primită însă cu scepticism, fiindcă Raţiu, cu tot numele lui care avea răsunet, (...) nu apărea majorităţii dintre noi ca susceptibilă să reprezinte cu destul prestigiu cauza românească în exil. (...) N-am luat însă o atitudine agresiv-ostilă iniţiativei sale, cum a făcut Radu Câmpeanu, care nu putea admite vreo formaţiune politică a exilului unde să nu fie el marele şef".
A revenit la Bucureşti pe 5 ianuarie 1990, participând la reîntemeierea Partidului Naţional Liberal. Pe 13 februarie 1990 a fost ales vicepreşedinte al Biroului Executiv al CPUN.
Citește pe Antena3.ro
