Românii, campionii Europei la băut

În ciuda reputației de a fi regiunea cu cele mai solide sisteme sanitare, progresele Europei în domeniul sănătăţii „stagnează” şi, în anumite domenii, chiar regresează, potrivit unui nou raport cuprinzător al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care acoperă toate aspectele, de la sănătatea copiilor și adolescenților până la bolile cronice și speranţa de viaţă pe continent şi în unele părţi ale Asiei Centrale. Aproape 76.000 de copii cu vârste sub cinci ani mor în Europa, mulți dintre ei în mod „nejustificat”, în timp ce adolescenții sunt afectați de tulburări mentale, obezitate și se confruntă cu hărțuirea cibernetică, relevă documentul. Sinuciderea este prima cauză a morţii între 15 şi 29 de ani, iar bolile cronice netransmisibile ucid prematur unu din șase oameni. Între cele peste 50 de țări cuprinse în raportul OMS, românii se remarcă la consumul de alcool, obezitate și mortalitatea ridicată din cauza cancerului.

Raportul OMS Europa, dat publicității marți, este realizat în 53 de țări din Europa și Asia Centrală – inclusiv cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE) – și evidențiază, în primul rând, că există decalaje uriașe în privința mortalității infantile și probleme legate de protejarea sănătății copiilor și adolescenților.

Cu toate că Regiunea Europeană, în ansamblu, are unele dintre cele mai scăzute rate de mortalitate infantilă la nivel global, diferența dintre țări este foarte mare. Majoritatea țărilor UE înregistrează între 1,5 și 4,1 decese la 1.000 de nașteri, în timp ce în Turkmenistan și Tadjikistan aceste rate ajung între 18,2 și 40,4 la 1.000 de nașteri, iar „reducerea acestui decalaj rămâne o provocare”.

Aproape 76.000 de sugari și copii mici mor în fiecare an

„Analizând cele mai recente date disponibile privind mortalitatea sub 5 ani în toate cele 53 de state membre, 75.647 de copii au murit înainte de a împlini 5 ani, în 2022. Principalele 5 cauze ale mortalității sub 5 ani sunt: ​​complicații la nașterea prematură, asfixie la naștere, anomalii cardiace congenitale, infecții ale căilor respiratorii inferioare și alte infecții neonatale, sepsis”, arată OMS Europa în bilanţul său, precizând că „mulţi sugari şi copii mor încă în mod nejustificat”. 

Multe probleme legate de sănătatea copiilor de peste 5 ani şi a adolescenţilor completează acest tablou: 

• unu din cinci adolescenţi din Regiunea Europeană suferă de o tulburare mintală; 

  Citește pe Antena3.ro

  

  Rover-ul Curiosity a făcut cea mai importantă descoperire a sa de până acum. Posibile dovezi ale vieții străvechi pe planeta Marte

• sinuciderea este prima cauză de deces în rândul tinerilor cu vârste între 15 şi 29 de ani;

• fetele raportează constant un nivel de sănătate mintală inferior băieţilor; 

• 15% dintre adolescenţi declară că au fost victime ale hărţuirii cibernetice;

• unu din zece adolescenţi cu vârste cuprinse între 13 şi 15 ani fumează, inclusiv țigări electronice;

• aproximativ unu din trei copii de vârstă şcolară este supraponderal, iar dintre aceștia unu din opt suferă de obezitate.

„Comercializarea produselor bogate în sare, grăsimi și zahăr are o influență negativă asupra modelelor de consum ale copiilor și adolescenților și contribuie la apariția unor probleme de sănătate pe termen lung. Cu toate acestea, majoritatea țărilor permit continuarea unor astfel de practici de marketing dăunătoare”, avertizează OMS Europa.

„În lumea noastră online şi interconectată, tinerii noştri se simt, paradoxal, mai singuri ca niciodată. Mulţi dintre ei se confruntă cu dificultăţi legate de greutatea corporală şi de încrederea în sine, ceea ce îi expune unui risc de sănătate proastă la vârsta adultă”, a declarat Hans Kluge, directorul regional al OMS Europa, precizând că, în acest an, împreună cu UNICEF, va prezenta tuturor celor 53 de state membre o nouă strategie de referință pentru sănătatea copiilor și adolescenților. 

Noul Raport european privind sănătatea pentru 2024 a constatat, de exemplu, că lacunele în acoperirea vaccinării s-au agravat în unele ţări din regiune, ducând la o reapariţie a unor boli precum rujeola şi pertussis (tuse convulsivă).

Potrivit noului raport, în 2023 s-au înregistrat peste 58.000 de cazuri de rujeolă în 41 de ţări, precum şi 87.000 de cazuri de pertussis - cel mai mare număr din ultimul deceniu. Documentul arată, totodată, că doar şapte ţări din regiune - Ungaria, Kazahstan, Malta, Portugalia, Slovacia, Turkmenistan şi Uzbekistan - au o acoperire mai mare de 95% a trei vaccinuri-cheie pentru difterie, tetanos şi pertussis, rujeolă şi infecţii pneumococice.

Raportul oferă guvernelor şi factorilor de decizie din cele 53 de țări din Regiunea Europeană a OMS indicatori clari privind calea de urmat „într-o perioadă în care megatendinţele - inclusiv dezinformarea periculoasă, o criză a forţei de muncă din domeniul sănătăţii, îmbătrânirea rapidă a populaţiei şi schimbările climatice - au un impact fără precedent asupra sănătăţii”.

Decese prevenibile din cauza bolilor netransmisibile

Regiunea Europeană a făcut pași mari în privința bolilor netransmisibile, care rămâne de departe „cel mai mare ucigaș” din această zonă a lumii. Noul raport a constatat că boli precum bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul şi bolile respiratorii cronice sunt în declin.

„Regiunea Europeană a OMS a făcut progrese mari în abordarea bolilor netransmisibile (BNT) – cel mai mare ucigaș din regiunea noastră. Cel puțin 10 state membre au îndeplinit ținta OMS de reducere cu 25% a mortalității premature din cele 4 BNT majore: boli cardiovasculare, cancer, diabet și boli respiratorii cronice”, a spus dr. Hans Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa, pe rețeaua X. 

Conform raportului, cele zece ţări care au atins obiectivul de reducere cu 25% a mortalităţii premature cauzate de principalele boli cronice sunt: Belgia, Danemarca, Estonia, Israel, Kazahstan, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Suedia şi Elveţia.  

Unu din șase oameni moare prematur din cauza BNT

Cu toate acestea, 1 din 6 oameni încă moare înainte de a împlini vârsta de 70 de ani din cauza bolilor cardiovasculare, cancerului, diabetului sau bolilor respiratorii cronice: „Bolile cardiovasculare reprezintă 33,5% – o treime – din decesele premature cauzate de bolile netransmisibile din regiune, riscul fiind de aproape 5 ori mai mare în Europa de Est și Asia Centrală decât în ​​Europa de Vest. Cancerul cauzează încă o treime – 32,8% – din decesele premature din Regiunea Europeană în ansamblu”.

În timp ce ţările din nordul şi vestul Europei înregistrează un număr mai mare de cazuri noi de cancer, mortalitatea este în scădere. În schimb, țările din Europa de Est au un număr mai mic de cazuri de cancer, dar o mortalitate mai ridicată.

„Întreaga regiune trebuie să se confrunte cu cauzele profunde ale bolilor cronice; de la consumul de tutun şi alcool la accesul limitat la alimente sănătoase şi nutritive, la poluarea aerului şi la lipsa de activitate fizică”, a mai declarat dr. Kluge, menționând că „bolile netransmisibile încă nu primesc atenția pe care o merită, în ciuda faptului că reprezintă 90% din toate decesele din regiunea noastră”. 

„În mod interesant, incidența cancerului este mai mare în vestul și nordul Europei, comparativ cu estul Europei și Asia Centrală, unde bolile cardiovasculare sunt mai frecvente, în parte din cauza condițiilor de viață diferite, a comportamentelor de sănătate ale populației și a eficacității sistemului de sănătate”, precizează dr. Hans Kluge, director OMS Europa.

Potrivit șefului OMS Europa, „întreaga regiune trebuie să se confrunte cu cauzele profunde ale bolilor cronice, de la consumul de tutun şi alcool la accesul redus la alimente sănătoase şi nutritive, la poluarea aerului şi la lipsa de activitate fizică”, criza climatică înrăutățind situația prin creșterea poverii bolilor pe tot spectrul, în special a bolilor cronice.

Un european bea 9 litri de alcool pur pe an; un român - dublu

Regiunea Europeană prezintă „cea mai rapidă încălzire dintre cele 6 regiuni ale OMS, temperaturile crescând de aproximativ două ori mai mult decât rata medie globală”. În întreaga regiune, sunt aproximativ 175.000 de decese cauzate de căldură în fiecare an, conform raportului. 

Documentul identifică și alte probleme suplimentare legate de bolile netransmisibile:

• Regiunea Europeană are cel mai mare consum de alcool din lume, cu o medie de 8,8 litri de alcool pur per adult pe an. Consumul de alcool este cel mai ridicat în ţările Uniunii Europene (UE) şi cel mai scăzut în Asia Centrală, fiind responsabil pentru unul din 11 decese din regiune.

• Consumul de tutun în rândul adulților rămâne ridicat la 25,3%, în general.

• Regiunea nici măcar nu este „pe cale să atingă obiectivul de reducere cu 30% a fumatului până în 2025”.

Raportul arată că România se situează pe primul loc la consumul de alcool, cu 16,8 litri de alcool pur per adult, anual, aproape dublu față de media Regiunii Europene a OMS (8,8). 

România, în top 3 țări cu cel mai mare risc de a muri de cancer

Raportul publicat marți, mai arată că, în Regiunea Europeană a OMS, riscul cumulat de a muri din cauza cancerului înainte de vârsta de 75 de ani este de 11%: 14% pentru bărbați și 9% pentru femei.

Riscul de mortalitate prin cancer variază în cele 53 de țări din regiune, în unele state fiind mai mult decât dublu (de 2,4 ori mai ridicat) față de alte, și „este cel mai mare în Europa de Est: Ungaria (16%), Polonia (15%), România (15%), Belarus (14%), Republica Moldova (14%) și Serbia (14%)”. . 

Românii, fruntași și la obezitate: suntem pe locul 2 din 53 de țări

În regiunea europeană a OMS, prevalenţa obezităţii a crescut constant în ultimii 50 de ani, cu o creştere accentuată, de peste 20%, din 2006 (18,8%) până în 2022 (22,6%). Practic, regiunea este mult peste media globală de 15,8% și nici măcar nu se apropie de obiectivul OMS de a opri această creștere până în 2025. 

O altă constatare interesantă este că nivelurile de obezitate sunt mai mari la bărbați decât la femei: „În mai multe țări, proporția bărbaților care sunt supraponderali sau trăiesc cu obezitate se apropie sau depășește 70%”.

Documentul arată, de asemenea, că există diferențe substanțiale între statele membre, prevalența obezității variind de la 9,7% (Franța) la 34,7% (Georgia).

Cele mai mari rate de obezitate se găsesc în țările din estul Europei, cum ar fi: Georgia (34,7%), România (34%), Turcia (33,3%), Malta (32,3%) și Ungaria (31,7%).

OMS definește excesul de greutate la adulți ca un IMC de 25 kg/m² sau mai mare și obezitatea ca un IMC de 30 kg/m² sau mai mare. 

„Aceste afecțiuni contribuie major la povara bolilor netransmisibile, inclusiv diabetul, bolile cardiovasculare, tulburările musculo-scheletice, bolile cronice de rinichi și anumite tipuri de cancer. În plus, obezitatea este legată de o serie de provocări de sănătate mintală, inclusiv un risc crescut de depresie, anxietate socială și tulburări de dispoziție și la experiențele de stigmatizare și bullying”, conform raportului OMS.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹