Raţiu a vrut să privatizeze flota României

În urmă cu 20 de ani, discuţiile despre privatizare se purtau cu aprindere în spaţiul public şi în cel privat. Puţini ro­mâni se implicau însă în ele, pe con­siderentul intereselor personale. Eco­nomiile lor depuse la CEC erau mult prea mici pentru a plănui in­ves­tiţii.

Raportul dintre cel mai mare şi cel mai mic salariu în România fusese pe vremea lui Ceauşescu de abia 1 la 5, 5. Pentru cumulul de funcţii nu se pri­mea decât o singură leafă - cea mai ma­re -, pentru restul de munci pres­tate, plata făcându-se prin câte-o mo­destă indemnizaţie de conducere.

Ame­ninţaţi cu "legea ilicitului", nici doc­torii, şefii de restaurante  sau res­po­n­sabilii de alimentare nu în­drăz­niseră să agonisească. Te puteai po­me­ni în orice moment cu Procuratura la uşă, denunţat de vreun vecin că trăieşti prea bine faţă de cuantumul salariului. Cu rare excepţii - făcute în­deosebi  pentru gazdele de case con­spirative cu acoperire de "bişniţar"-, românii au intrat în tranziţie fără bani.

Astfel că împrejurul ţărănistului Ion Raţiu, miliardarul revenit în România "să aducă democraţia", roiau cei cu solicitări de ajutoare şi oferte de privatizare. După cum a consemnat liderul ţărănist în notele sale zilnice din 1990 (Editura Uni­vers, 1999), la începutul lui septembrie fusese vizitat acasă şi de inginerul Valentin Popescu. Îl vestea că de­ma­rase o consocietate pe acţiuni  pentru privatizarea navei "Transilvania", al cărei preţ scăzuse la 1, 4 milioane de lei. Întreprinzătorii voiau să reboteze vasul "Ion Raţiu" şi să-l exploateze pentru croaziere şi cărat marfă pe Dunăre.

În toamna lui '90, Raţiu acceptase să-i reprezinte pe marinarii care doreau privatizarea marilor întreprinderi maritime. Ştiau cu toţii că făcuse în Anglia avere cu afaceri navale! În timpul grevei generale din Portul Constanţa, parlamentase trei ceasuri  cu reprezentanţii sin­di­caliştilor de la NAVROM, PETROM şi ROMLINE, societăţi  dotate cu 800.000, 700.000 şi 4.200.000 de tone dw.c.c.c.

Printre solicitările celor 28.000 intraţi în "grevă  ilegală" erau demiterea conducerii şi privatizarea. Printre altele i-au propus lui Ion Raţiu să devină director general al Marinei Comerciale Române.

La finele lui septembrie, la Strasbourg, Raţiu s-a întâlnit cu reprezentanţii companiilor Bulk Ocean Shipping şi Antrak Group. "Ne-am înţeles să începem cu vapoarele care sunt în stare de plutire, sintetizează Raţiu discuţia de afaceri. O societate mixtă pentru fiecare. Pavilion de convenienţă. Recondiţionarea să fie capitalul social. Să fie stabilită în mod obiectiv de experţi nemţi internaţionali. 5% din acţiunile părţii occidentale să fie rezervată obiectivelor de interes naţional românesc potrivit in­di­ca­ţiilor mele. Eu nu vreau nici un beneficiu personal. (...) Ca să valorificăm întreaga flotă românească, vom avea nevoie de sume importante."