„Administrația Bush a fost convinsă și a asigurat poporul american și lumea că războiul va avea puține victime - civile și militare - și va duce la o victorie rapidă”, dar el s-a întins ani, a declarat Neta C. Crawford, codirectorul proiectului „Costs of War” derulat de Institutul Watson pentru Afaceri Internaționale și Publice de la Universitatea Brown.
Forțele americane au invadat în 2003 Irakul, răsturnându-l pe dictatorul sunnit Saddam Hussein, dar declanșând o insurgență sunnită care a dat naștere așa-numitului Stat Islamic. Președintele Barack Obama a ordonat ulterior retragerea lor completă la sfârșitul anului 2011, doar pentru a trimite o forță limitată înapoi în 2014 pentru a lupta împotriva ISIS, la cererea guvernului irakian. Potrivit „Costs of War”, costurile de război includ 862 de miliarde de dolari sub forma unor fonduri de urgență alocate de SUA pentru a finanța războiul global împotriva terorismului după atacurile din 11 septembrie din New York și Washington, precum și cele 406 miliarde de dolari adăugate la bugetul de bază al Pentagonului între 2003 și 2023, scrie publicația electronică www.militarytimes.com. Cercetătorii au adăugat încă 62 de miliarde de dolari alocate de Departamentul de Stat pentru cheltuielile de urgență în străinătate, 233 de miliarde de dolari pentru îngrijirea medicală și pentru tratarea dizabilităților cu care au rămas unii militari și încă 1,1 trilioane de dolari pentru îngrijirea veteranilor răniți până în 2050. O mare parte din costurile de îngrijire sunt rezultatul progreselor în medicina militară care a dus la o creștere cu 45% a ratei de supraviețuire arată raportul, care subliniază că războiul din Irak s-a soldat cu peste 32.000 de militari răniți.
Pentagonul, în silenzio stampa
Pentagonul a refuzat deocamdată să comenteze raportul. În timp ce operațiunile militare ofensive au încetat în Irak, armata americană are încă aproximativ 2.500 de soldați acolo într-o misiune de consiliere și asistență. De asemenea, în Siria, aproximativ 900 de militari continuă misiunea împotriva grupării teroriste ISIS. Pe de altă parte, președintele Joe Biden a propus creșterea cheltuielilor Pentagonului cu 3,2%, punând accent pe mărirea capacității de producție a industriei militare. Această solicitare a venit pe fondul creșterii tensiunilor din Pacific, ceea ce va face ca armata americană să acorde o importanță și mai mare consolidării bazei industriale navale.
357 de ziariști și-au pierdut viața
Raportul citat enumeră printre cei uciși: 4.600 de militari și 15 civili ai Departamentului Apărării, 3.650 de contractori, 282 de membri ai presei și 64 de lucrători umanitari ai organizațiilor neguvernamentale. În Siria, alți 19 contractori au murit, lor adăugându-li-se 75 de membri ai presei și 227 de lucrători ai ONG-urilor. Raportul ia în considerare apoi armata și poliția națională din Irak și Siria, alte trupe aliate, civili și luptători din opoziție. Folosind estimări ample, raportul apreciază că numărul persoanelor care și-au pierdut viața din cauza războaielor din Irak și Siria este cuprins între 550.000 și 580.000. „Dificultatea de a determina numărul total de morți civili este generată de faptul dacă acele decese au fost documentate și, uneori, dacă o persoană este clasificată drept civil necombatant sau dacă statutul ei este incert”, potrivit raportului. În plus, numărul combatanților uciși este incert deoarece fiecare tabără are tendința de a-și reduce numărul de victime și de a le umfla pe cele ale adversarului, mai arată realizatorii raportului.
Cum arată costurile primului an de război din Ucraina
Conform rapoartelor Organizației Națiunilor Unite, costul războiului din Ucraina, până la finalul lui 2022, era unul extrem de mare. Peste 18.000 de victime civile, jumătate din infrastructura energetică a Ucrainei distrusă sau la limita funcționare, 40% din locuințe distruse și avariate, iar 16 milioane de ucraineni și-au părăsit locuințele. Estimările Băncii Mondiale arată că economia Ucrainei s-a contractat cu 35% în 2022 și aproximativ 60% dintre cetățenii țării vor ajunge sub limita sărăciei. De asemenea, Ucraina a primit pe parcursul anului trecut echivalentul a peste 32 de miliarde de dolari ca ajutor şi împrumuturi din străinătate, SUA au contribuit cu mai mult de o treime din sumă.