Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cuiburile Cărpaci şi Căldăraş, dar şi ale altor clanuri interlope din Timişoara, Lugoj şi Recaş au fost luate cu asalt ieri-dimineaţă de poliţişti romăni şi francezi. Este doar una dintre operaţiunile de combatere a criminalităţii transfrontaliere. Sunt căutate căpeteniile reţelelor de cerşetori copii şi handicapaţi care sufocă oraşele europene. Se estimează că cerşetoria produce zeci de milioane de euro anual. Â
Cerşetoria, afacere de milioane de euro
Romănia are o gravă problemă de imagine: reţelele de cerşetori, care au impănzit marile capitale europene. In mai puţin de zece ani, oraşe precum Roma, Milano, Florenţa, Paris, Lyon, Londra, Berna, Geneva, Viena, Berlin şi München au fost luate cu asalt de "handicapaţii" şi "orfanii" romăni. Nici unul dintre "năpăstuiţii" spaţiului carpato-danubiano-pontic nu a pus piciorul in Europa aşa, de capul lui, ci sub stricta coordonare a unor reţele de crimă organizată.
Afacerea aduce anual, conform celor de la Interpol, venituri ilicite in valoare de milioane de euro. Evident, banii sunt spălaţi, sub forma unor investiţii imobiliare şi funciare, pe teritoriul Romăniei.
Pănă acum, nici o autoritate nu i-a intrebat niciodată pe ţigani de unde au avut bani să cumpere majoritatea imobilelor din centrul Timişoarei. La o primă strigare, investiţiile romilor din oraşul de pe Bega se ridică la peste 250 de milioane de euro şi sunt in continuă creştere. A fost nevoie de intervenţia poliţiştilor şi procurorilor francezi ca autorităţile noastre să priceapă exact ce fac ţiganii in Europa şi ce implementează in Romănia! Aşa se face că ieri-dimineaţă, cu noapte in cap, o comisie rogatorie franco-romănă a descins consecutiv in şase locaţii de pe raza oraşului Lugoj, cunoscut ca fieful principal al clanurilor ţigăneşti şi al traficanţilor de droguri.
Pe scurt, autorităţile au dat buzna peste clanurile lui Antonie Cărpaci şi Ion Căldăraş, bănuite in Franţa de spălare de bani şi alte infracţiuni conexe criminalităţii organizate. Poliţiştii romăni, impreună cu colegii francezi, au percheziţionat imobilele celor două familii ţigăneşti de pe Străzile Coriolan Brediceanu şi Liviu Rebreanu din Lugoj, "in căutarea unor dovezi şi inscrisuri sub semnătură privată, care să completeze tabloul activităţilor infracţionale" ale celor două clanuri ţigăneşti din Banat.
INCEPUTUL SFĂRŞITULUI. In paralel cu descinderile de la Lugoj, alte echipe mixte, formate din procurori şi poliţişti, au luat cu asalt alte două imobile ale celor două familii de romi din oraşul Recaş, localitate aflată la 25 km de Timişoara. In plus, in acelaşi timp, autorităţile romăne, impreună cu cele franceze, au mai bătut la porţile altor opt case ţigăneşti din oraşul de pe Bega, situate pe Bulevardele C.D. Loga, Michelangelo şi Mihai Viteazu. Evident, vestea descinderilor in comunităţile de ţigani din Banat s-a dus repede in sănul minoritarilor, astfel incăt isteria s-a instaurat in căteva momente. Mulţi dintre romi au luat poziţia struţului şi s-au inchis in locuinţe. Procurorii DIICOT au refuzat să facă orice alte comentarii legate de această temă, dar au lăsat să se inţeleagă că descinderile de ieri au fost doar vărful icebergului. De cealaltă parte, ofiţerii de la Crimă Organizată spun că operaţiunea este mult mai amplă decăt pare la prima vedere şi implică alte zeci de persoane de etnie romă, despre care se presupune că sunt in spatele unor reţele europene de cerşetori, trafic cu maşini furate, comerţ ilicit cu materiale feroase şi neferoase.
Ţinuţi ca sclavii
Poliţiştii de la Direcţia de Combatere a Crimei Organizate Timiş susţin că ţiganii sunt experţi in racolarea viitorilor cerşetori. De regulă, spun ofiţerii, "recrutările de personal" se fac in localităţile din jurul Timişoarei, in răndul persoanelor cu o condiţie materială umilă şi care suferă de un handicap, de preferinţă căt mai sever. "De transport se ocupă ţiganii. Tot ei pun la dispoziţie un microbuz şi se ocupă ca toţi să fie in regulă cu actele. Ei sunt cei care plătesc şi taxele pentru paşaport sau buletin", susţine un ofiţer de la Crimă Organizată. Odată ajunşi in marile capitale europene, persoanele cu handicap sunt aruncate direct in stradă şi obligate să cerşească in raioane bine determinate. "Li se iau actele, ca să nu poate să fugă. Ţiganii sunt permanent cu ochii pe ei, ca cerşetorii să nu poată intra in contact cu autorităţile. Oamenii sunt cazaţi in condiţii mizere, in campusurile nomade de la marginile oraşelor. Măncarea o au in regim de demipensiune: dimineaţa şi seara. In plus, li se mai dă şi o jumătate de litru de apă pe zi", conchide poliţistul.
Taxă fixă
In mod normal, intr-o zi de lucru un cerşetor căştigă in Europa pănă la 300 de euro pe zi. Dacă banii nu ies la număr, persoana cu dizabilităţi riscă să primească o corecţie pe măsură din partea ţiganilor. Mai exact, va beneficia de agresarea fizică şi, in cel mai fericit caz, va fi tăiată de la norma de hrană. Fiecare grup de cerşetori este format din 15 persoane. De regulă, spun poliţiştii romăni, un bulibaşă are in subordine cel puţin cinci astfel de grupuri.
"La inţelegere cu alţi ţigani, cerşetorii se rotesc intre oraşe, dar niciodată nu işi incalcă teritoriile de lucru. Ar ieşi măcel, altfel", susţin ofiţerii de poliţie. Un simplu calcul matematic arată că intr-un an din astfel de activităţi infracţionale, exploatarea persoanelor cu handicap, se pot obţine venituri colosale, de ordinul milioanelor de euro.
"La inţelegere cu alţi ţigani, cerşetorii se rotesc intre oraşe, dar niciodată nu işi incalcă teritoriile de lucru. Ar ieşi măcel, altfel", susţin ofiţerii de poliţie. Un simplu calcul matematic arată că intr-un an din astfel de activităţi infracţionale, exploatarea persoanelor cu handicap, se pot obţine venituri colosale, de ordinul milioanelor de euro.
Citește pe Antena3.ro
