Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În timp ce statul român poate, legal, să execute silit și să poprească orice cont al persoanelor fizice care figurează în evidențe cu creanțe bugetare, în baza unei hotărâri judecătorești, persoanele fizice nu vor putea executa silit debitele pe care statul le are la respectivii contribuabili, decât după șase luni. Această discriminare a fost legiferată, luna aceasta, printr-un proiect de lege inițiat de mai mulți parlamentari de la Partidul Național Liberal, adoptat de Senat. Inițial, autorii proiectului introduseseră o condiționare pentru ca acest mecanism să poată fi aplicat, respectiv ca statul să poată fi executat silit dacă, în 15 zile de la comunicarea titlului executoriu, nu ar fi transmis faptul că nu are prevăzute fondurile necesare în bugetul aprobat. Însă, prin mai multe amendamente introduse în comisia raportoare de la Senat, această condiționare a fost eliminată, astfel încât amânarea achitări debitelor statului către persoanele private va deveni regulă.
Este vorba despre proiectul de lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2022 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii. Acest proiect legislativ are ca obiect de reglementare suspendarea de drept a executărilor silite prin poprire asupra conturilor instituțiilor publice, conturi deschise la Trezoreria Statului sau la instituțiile de credit, pe durata unui termen de șase luni.
Conform formei inițiale a textului de lege în discuție, poprirea asupra conturilor instituțiilor și autorităților publice deschise la Trezoreria Statului sau la instituțiile de credit ar fi urmat să opereze în termen de 15 zile de la comunicarea somației, dacă, în acest interval, instituția sau autoritatea publică debitoare nu a notificat lipsa fondurilor în bugetul aprobat.
În opinia inițiatorilor acestui proiect de act normativ, propunerea vizează „asigurarea echilibrului între interesul creditorului, în sensul valorificării creanței acestuia, stabilită printr-un titlu executoriu, și interesul public, reflectat în funcționarea optimă a instituțiilor publice”.
Inițiativa aparține deputaților și senatorilor Partidului Național Liberal Patricia Simina Arina Moș, Bogdan Iulian Huțucă, Gabriel Andronache, Gheorghe Ioan Bota și Florin Roman.
CES: Mecanismul poate paraliza executarea silită
Ei, bine, Consiliul Economic și Social se opune introducerii unei astfel de reglementări în legislație, arătând, prin intermediul avizului nefavorabil adoptat și transmis inițiatorilor, că proiectul de lege în discuție „extinde suspendarea executării silite prin poprire asupra conturilor statului pe durata termenului de șase luni privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice” și că “o astfel de soluție poate genera incertitudine juridică și operațională pentru instituțiile de credit care sunt implicate în procedura de executare, în calitate de terți popriți și care trebuie să aplice măsuri dispuse de organele de executare, în baza titlurilor executorii”.
CES precizează, în același aviz: „Mecanismul potrivit căruia poprirea va opera în termen de 15 zile de la comunicarea somației doar dacă instituția sau autoritatea publică debitoare nu a notificat lipsa fondurilor în bugetul aprobat creează un instrument de blocare a executării silite aflat exclusiv la discreția debitorului”.
„Practic, orice instituție publică poate paraliza indefinit executarea silită împotriva sa, prin simpla notificare a lipsei fondurilor, fără ca această notificare să fie supusă unui control judiciar efectiv și fără ca creditorul să dispună de vreun remediu juridic imediat”, mai explică reprezentanții Consiliului Legislativ.
Tratament juridic discriminatoriu
Mai departe, în documentul citat se mai arată că limitarea posibilității de instituire a popririi asupra conturilor deschise la bănci poate afecta predictibilitatea cadrului procedural și poate crea dificultăți în aplicarea uniformă a procedurilor de executare silită. De asemenea, se critică faptul că suspendarea automată a popririi pentru o perioadă extinsă poate reduce eficiența mecanismului de recuperare a creanțelor împotriva instituțiilor publice și poate transfera indirect presiunea asupra creditorilor și asupra instituțiilor de credit implicate în executarea procedurilor.
„Proiectul de lege instituie un tratament juridic discriminatoriu între creditorii care au ca debitori instituții sau autorități publice și creditorii care au ca debitori persoane private, fără o justificare obiectivă sau rezonabilă. Ambele categorii de creditori dețin titluri executorii obținute în urma unor proceduri judiciare identice, însă sunt supuse unor regimuri juridice fundamental diferite în ceea ce privește posibilitatea executării efective a acelor titluri”, mai subliniază CES, în acest aviz.
La rândul său, Consiliul Legislativ a avizat tot negativ proiectul de lege, conchizând că „soluțiile legislative preconizate prin această propunere legislativă nu pot fi promovate în forma prezentată”.
Amendarea în comisia raportoare
Legea a ajuns, la data de 2 martie 2026, pe masa Senatului României, ca primă Cameră sesizată. Aici, Comisia Juridică a emis, cu majoritate de voturi, un aviz nefavorabil.
Însă Comisia pentru Buget și Finanțe a transmis Plenului un raport favorabil, dar cu amendamente admise. Aceste amendamente au eliminat reglementarea potrivit căreia poprirea asupra conturilor statului debitor este permisă în termen de 15 zile de la data comunicării somației, dacă, în acel interval, instituția sau autoritatea publică debitoare nu a notificat lipsa fondurilor în bugetul aprobat, rămânând, astfel, stabilit că executarea silită a debitelor statului se amână, de drept, cu șase luni.
La data de 18 mai 2026, legea, în această formă amendată, a trecut de votul Senatului. Din cei 114 senatori prezenți, 75 de parlamentari au votat pentru adoptarea proiectului de act normativ. Este vorba despre un senator AUR, un senator PACE, 33 de senatori PSD, 8 senatori UDMR, 14 senatori PNL și doi neafiliați. Împotriva adoptării legi au votat 38 de parlamentari, din care 25 de la AUR, 9 de la PACE și 4 neafiliați. A existat și o abținere, din partea unui senator de la AUR.
Camera Deputaților, așteptată să dea votul final până la intrarea în vacanță parlamentară
În această formă adoptată de Senat, proiectul a ajuns la Camera Deputaților, chiar în aceeași zi, pentru dezbaterea ei și de forul decizional. Aici, lista susținătorilor proiectului evidențiază 49 de senatori și deputați de la PNL, PSD, UDMR, Minorități Naționale, USR și PACE.
La 26 mai 2026, proiectul a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaților, care a aprobat adoptarea legii în procedură de urgență, la cererea inițiatorilor.
În prezent, proiectul se află pe masa Comisiei pentru Buget, Finanțe și Bănci, care are termen să transmită Plenului raportul final până pe data de 17 iunie 2026.
Citește pe Antena3.ro
