Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (Codul Rutier), pusă miercuri în dezbatere la Senat, este inițiată de un grup de nouă parlamentari de la mai multe formațiuni politice și vizează stabilirea unor dispoziţii legale privind autorizarea şcolilor de conducere auto defensivă şi atestarea instructorilor din acest domeniu, precum şi procedura de examinare şi formare a celor care fac această pregătire specială.
Avem lege, dar normele de aplicare se lasă așteptate
În România, în data de 13 ianuarie 2022, a fost promulgată Legea 20/2022 care facilitează desfășurarea de cursuri de instruire în domeniul conducerii auto defensive, cursuri ce ar duce la reducerea numărului de accidente rutiere și implicit urmărilor acestora: decese, răniri, pagube materiale și la o reducere importantă a costurilor sociale. Cu toate acestea, nici după un an și jumătate nu au fost redactate normele de aplicare, astfel că legea nu poate fi aplicată în prezent.
„Puterea executivă nu a emis până în prezent normele de executare a legii ceea ce, potrivit deciziilor Curţii Constituţionale îndrituieşte legiuitorul primar să ia măsurile legislative necesare pentru aplicarea legii, inclusiv prin aducerea normelor secundare la nivelul normelor primare. Amânarea aplicării acestei legi menţine în România în fiecare zi în medie 5 morţi, 10 răniţi grav, 80 de răniţi uşor din accidente rutiere și aceste valori ar putea fi diminuate dacă Legea 20/2022 ar fi funcţională”, se arată în expunerea de motive.
Documentul menționează că cifra de şcolarizare cumulată a furnizorilor de servicii de instruire în domeniul conducerii auto defensive din ţara noastră a fost, în ultimii ani, de circa 100.000 de conducători auto, în condițiile în care există 8.000.000 de deţinători de permise active.
Onorabilitate, bază materială și competențe
Proiectul legislativ prevede că, pentru a primi autorizație de la A.R.R., şcoala de conducere auto defensivă trebuie să îndeplinească, cumulativ, într-o locaţie unică, câteva condiţii referitoare la: onorabilitate, bază materială și competenţă profesională.
Concret, condiţia onorabilității va fi considerată îndeplinită dacă: instructorul de conducere auto defensivă nu a fost condamnat pentru infracţiuni care-l fac incompatibil cu acest job, nu a fost declarat inapt de către Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. (adică să fi activat într-o școală auto căreia i-a fost retrasă autorizaţia din vina lui) și dacă şcoala care solicită această avizare nu a avut autorizaţia retrasă în ultimul an.
În ceea ce privește baza materială necesară organizării acestor cursuri speciale, solicitantul autorizației trebuie să dețină, în proprietate sau închiriat, un spațiu adecvat procesului de învăţământ pentru orele de teorie (secretariat, grup sanitar, sala de pregătire dotată cu 20 de echipamente didactice pentru cursanţi, retroproiector, tablă magnetică, acces internet, trusă de prim-ajutor şi două stingătoare) și un spațiu separat pentru pregătirea practică, dotat cu simulatoare auto (care să asigure răsturnarea pentru un ciclu de 540 de grade și impactul frontal) şi echipamente specifice (dispozitive care testează viteza de reacţie şi acuitatea vizuală; exemplifică poziţionarea mâinilor pe volan la rotirea volanului la 90, 180 şi 270 de grade și mişcarea capului șoferului).
Mai mult, documentul stipulează că școala respectivă trebuie să aibă și un poligon auto, cu anumite specificații tehnice, dar și) cel puțin două autovehicule de aceeaşi marcă, model şi tip (una dotată cu ABS, una fără) și „minim un autoturism cu ambele punţi, faţă şi spate, viratoare, sau minim un autoturism dotat cu dispozitivul «roţi libere»”.
Cursul va cuprinde 8 ore de pregătire, dintre care 4 vor fi practice (două la simulator și două în poligon), iar evidența șoferilor care vor face această pregătire specială pentru prevenirea accidentelor rutiere va fi ținută cu ajutorul Registrului Naţional al Cursanţilor, o aplicaţie informatică a A.R.R.
Calitatea de instructor de conducere auto defensivă va fi certificată prin eliberarea, de către Autoritatea Rutieră Română, a unui atestat cu o valabilitate 5 ani. Acesta va putea fi prelungit prin susţinerea/promovarea testului de atestare.
Dintre ţările care au implementat programe obligatorii de formare a conducătorilor auto în domeniul conducerii defensive, autorii legii amintesc: Marea Britanie, Suedia, Olanda, Germania, Franţa, Irlanda, Portugalia și Luxemburg.
Doar 1 din 80 de șoferii români cu permise auto active a urmat astfel de cursuri pentru prevenirea accidentelor rutiere.
Codașii UE la siguranța rutieră
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte siguranţa rutieră, conform statisticilor pentru anul 2021 publicate de Comisia Europeană, iar datele Poliţiei Române, citate de inițiatori, arată că în accidentele rutiere din anul respectiv s-au înregistrat: 1.779 de decese, 3.791 de răniţi grav și 29.540 de răniţi uşor.
„Conform datelor furnizate de studiul Road Safety Country OverView, publicat de European Road Safety Observatory, în România costurile sociale ale accidentelor rutiere (per persoană) sunt, de 1.048.000 de euro în cazul deceselor, 136.200 de euro în cazul răniţilor grav, respectiv 10.400 de euro în cazul răniţilor uşor, ceea ce duce la concluzia că, în România, costul social anual al accidentelor rutiere este de 3,32 de miliarde de euro”, se arată în expunerea de motive.
Deşi, conform statisticilor UE, în perioada 2010-2020, numărul deceselor din accidente rutiere a înregistrat o uşoară scădere în România, acest lucru se datorează, în principal, modernizării parcului auto cu autovehicule dotate cu sisteme de siguranţă tot mai performante, „precum şi unei serii de iniţiative ale sectorului privat în domeniul formării permanente a şoferilor, iniţiative care au avut însă impact doar la nivelul unui segment limitat de conducători auto, în lipsa unor stimulente care să vizeze acest tip de instruire”, au ținut să precizeze inițiatorii legii.