Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Prin punerea în aplicare a noilor norme cu privire la calitatea apei destinate consumului uman, populația va consuma apă sigură și de bună calitate, susțin reprezentanții MS.
Guvernul României a adoptat în luna ianuarie 2023 Ordonanța nr. 7 privind calitatea apei destinate consumului uman, care transpune practic în legislația autohtonă prevederile unei directive UE din anul 2020, iar acest act normativ prevede ca, în termen de 120 de zile, Ministerul Sănătății să elaboreze normele de aplicare ale OG, norme cuprinse în proiectul de HG pus acum în transparență decizională.
„Prezenta Hotărâre dezvoltă, clarifică și reglementează mai specific atribuțiile ce revin furnizorilor de apă și autorității publice de sănătate, precum și autorităților publice locale în ceea ce privește asigurarea calității apei potabile”, precizează reprezentanții MS în nota de fundamentare a proiectului.
Concret, furnizorii de apă trebuie să analizeze cel puțin o dată pe an calitatea apei, pentru toți parametrii stabiliți de legislația în vigoare și să pună la dispoziția DSP-ului și autorităților locale rezultatele, precum și orice informații referitoare la calitatea apei potabile. De asemenea, trebuie adus la cunoștința autorităților orice incident legat de apa potabilă care reprezintă un risc potențial pentru sănătatea umană, indiferent dacă au fost respectaţi sau nu parametrii de calitate.
Dacă în sistemul de aprovizionare cu apă sunt intermitenţe în distribuţie sau întreruperi ocazionale ale apei la consumator, probele de apă vor fi prelevate de către furnizor cu o frecvenţă mai mare decât o prevede programul de monitorizare, respectiv la interval de 48 de ore.
Apa potabilă trebuie să fie sanogenă şi curată și „nu trebuie să fie agresivă”. Adică „să nu producă un efect de coroziune a conductelor, fie prin lipsa completă a sărurilor minerale, fie printr-un exces de săruri minerale dizolvate, în special cloruri și sulfați”. Apa corozivă poate mobiliza substanțe cu impact asupra sănătății din materialele care vin în contact cu apa potabilă.
Ce obligații vor avea primăriile
Conform documentului, calitatea apei din fântânile și izvoarele publice trebuie asigurată de autoritățile locale. Mai exact, DSP-urile vor monitoriza calitatea acestor ape, cel puțin o dată pe an, pentru parametri: E.Coli, enterococi, duritate, amoniac, nitrați, nitriți, bacterii coliforme, pesticide și orice alt parametru considerat necesar a fi investigat, iar costurile de prelevare și analiză a probelor de apă vor fi suportate de primărie. Tot primăriile vor avertiza populaţia prin afişarea, la loc vizibil, a înscrierilor „apa este bună de băut”, „apa nu este bună de băut” sau „apa nu este bună de folosit pentru sugari şi copiii mici”.
Înlocuirea țevilor din plumb, prioritară
Furnizorii de apă și au obligația de a lua de îndată măsurile necesare pentru identificarea și eliminarea cauzelor care au determinat neconformitatea calității apei potabile.
Riscul de contaminare a apei potabile cu plumb, spre exemplu, este considerat important la nivelul UE. Prin urmare, noile reguli prevăd că, în situaţia în care se înregistrează o neconformitate pentru parametrii plumb sau cupru, furnizorul de apă trebuie să înlocuiască „ţevile din sistemul de distribuţie exterioară, dacă plumbul sau cuprul provenit din acestea contribuie la deficienţele înregistrate sau informează locatarii cu privire la evaluarea riscurilor determinate de sistemul de distribuție interioară în situația în care plumbul sau cuprul nu provin din sistemul de distribuție exterioară”.
Și pentru obținerea autorizării sanitare a producţiei şi distribuţiei apei potabile, este necesar ca furnizorii să precizeze ce măsuri au prevăzut „pentru reducerea potenţialului de dizolvare a plumbului, cuprului şi nichelului în apa produsă, dacă este cazul”. Furnizorii de apă potabilă care nu înlocuiesc țevile din plumb și cupru din sistemul de distribuție exterioară riscă amenzi cuprinse între 5.000 de lei și 10.000 de lei.
Amenzi mai multe și mai mari
De altfel, proiectul de act normativ cuprinde și un capitol consistent de sancțiuni în cuantumuri diferite, în funcție de impactul și gravitatea contravențiilor. Potrivit inițiatorilor, sancțiunile vizează atât nerespectarea dispozițiilor relevante ale Ordonanței Guvernului 7/2023, cât și ale noilor norme, iar în cazul sancțiunilor care erau deja stipulate în legislația actuală (HG 857/2011), „a fost modificat cuantumul acestora întrucât suma prevăzută la nivelul anului 2011 nu mai avea efect de descurajare, așa cum solicită Directiva (UE) 2020/2184”.
Spre exemplu, furnizorii de apă care înregistrează pierderi și nu elaborează planuri pentru reducerea acestora riscă o amendă cuprinsă între 30.000 de lei și 50.000 de lei. Aceeași amendă este prevăzută și pentru „netransmiterea către Autoritatea de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) a datelor necesare realizării evaluării nivelurilor pierderilor de apă la nivel național”.
Pentru nerespectarea parametrilor de calitate ai apei potabile, ca și pentru lipsa monitorizării periodice a apei conform programului avizat de DSP-ul teritorial, sunt prevăzute amenzi cuprinse între 25.000 de lei și 50.000 de lei.
Aceeași sancțiune riscă și furnizorii de apă care nu respectă măsurile de interzicere sau restricționare a utilizării apei potabile dispuse de DSP.
Efectuarea analizelor privind calitatea apei de către laboratoare neînregistrate la Ministerul Sănătății, pentru controlul oficial al apei potabile, precum și neinformarea, de îndată, a DSP şi a autorității publice locale asupra neconformităţilor constatate la monitorizarea calității apei vor fi sancționate cu amenzi cuprinse între 10.000 de lei și 20.000 de lei.
Dacă nu informează cel puțin o dată pe an primăriile și populația deservită cu privire la rezultatele monitorizării operaționale a calității apei potabile, furnizorul de apă va primi o amendă de la 5.000 lei la 10.000 de lei.
Proceduri simplificate pentru „apele de masă”
Apa potabilă îmbuteliată - adică toate acele „ape de masă” pe care le găsim la rafturile magazinelor alături de apa minerală și apa de izvor, care beneficiază de reglementări specifice - trebuie să îndeplinească aceleași condiții de calitate ca și apa distribuită prin sisteme de aprovizionare, până la punctul de îmbuteliere, după care este considerată aliment și trebuie să se supună condițiilor și normelor prevăzute în legislația din domeniul alimentului, spun inițiatorii proiectului.
Potrivit acestora, procedura de notificare pentru acest tip de apă îmbuteliată, comercializată ca apă de masă, este simplificată și inclusă în noua Hotărâre de Guvern.
„Apele potabile îmbuteliate ca apă de masă, altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor, se notifică la Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Național de Sănătate Publică. Este interzisă comercializarea sub mai multe denumiri comerciale a apei de masă provenită din aceeași sursă”, se conform proiectului, iar producătorul, importatorul sau responsabilul cu punerea pe piaţă pentru prima dată a „apei de masă” va depune la INSP cererea de notificare a produsului, însoţită de dosarul de produs. Acesta trebuie să conțină, pe lângă etichetă și anumite formulare, și autorizaţie sanitară – eliberată de către DSP, buletine de analiză atât pentru sursa de apă, cât și pentru produsul finit – eliberate de către un laborator de analiză a apei înregistrat la Ministerul Sănătăţii -, dar și un studiu hidrogeologic pentru dimensionarea zonelor de protecție sanitară a sursei de apă.
Registrul apelor potabile îmbuteliate
Documentul mai prevede că Ministerul Sănătăţii organizează Registrul apelor potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor, şi administrează baza de date, aflată pe site-ul instituției.
Printre procedeele de tratare pentru modificarea compoziției originale la care pot fi supuse apele destinate îmbutelierii ca apă de masă, pentru încadrarea acestora în parametrii legali, se numără:
- reducerea sau eliminarea gazelor dizolvate;
- adăugarea de dioxid de carbon;
- reducerea sau eliminarea constituenților instabili, cum ar fi fierul, manganul, compușii sulfuroși și carbonații în exces;
- adăugarea de aer, oxigen sau ozon.
De asemenea, aceste ape pot fi supuse tratării chimice (clorinare, ozonizare, carbonatare etc.) sau fizice (tratare la temperatură înaltă, ionizare UV, filtrare etc.).
30% din populație folosește apă din surse individuale
România este statul cu cel mai redus procent de populație conectată la sistemele centralizate de aprovizionare cu apă din UE, aproximativ 30% din populație folosind apă din surse individuale, precum: fântâni sau puțuri forate, „apă neverificată din punct de vedere al calității”, după cum preciza Ministerul Sănătății recent.
Însă nici apa furnizată la robinet nu mai este corespunzătoare din punct de vedere al calității, deoarece până acum au fost luați în calcul parametrii stabiliți în anul 1998, în contextul în care, în industrie și în viața de zi cu zi, se folosesc tot mai multe substanțe, care în final ajung să contamineze într-o măsură mai mare sau mai mică resursele de apă.
Punerea în aplicare a noilor reguli cu privire la apa potabilă cuprinse în proiectul de HG va avea „un impact social pozitiv în măsura în care populația va consuma apă potabilă sigură și de bună calitate”, spun reprezentanții MS.
