Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deși diplomele obținute în alte țări le sunt recunoscute de Ministerul Educației, legislația actuală este neclară, astfel că mulți tineri valoroși sunt nevoiți să apeleze la instanță pentru a reuși să-și practice meseria, spun inițiatorii.
Doi dintre cei mai cunoscuți parlamentari români - Daniel Fenechiu, șeful senatorilor PNL și Robert Cazanciuc (PSD), vicepreședinte al Senatului - vor să schimbe regulile în ceea ce privește procedura de dovedire a cunoștințelor de drept român în cazul profesiilor reglementate în țara noastră care necesită cunoașterea acestuia.
Deși este vacanță, cei doi parlamentari, ambii juriști de profesie, au înregistrat recent, la Senat, un proiect de modificare și completare a Legii 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, solicitând dezbaterea și adoptarea acestuia în regim de urgență.
Reglementările neclare au dus la bariere suplimentare
Potrivit inițiatorilor, această lege nu este suficient de clară, astfel că a fost interpretată și aplicată diferit de-a lungul timpului, mai ales în cazul profesiilor în cadrul cărora sunt cerute cunoştinţe de drept român.
Din cauza lipsei unei dispoziţii clare, prin care să se arate cum se face dovada cunoaşterii dreptului român, profesiile reglementate au stabilit, prin norme proprii, condiții suplimentare pentru admiterea în aceste meserii. Acestea au adăugat elemente în plus faţă de actul normativ de bază, „cum ar fi dovada efectuării unor cursuri care să demonstreze că au cunoştinţe de drept naţional”.
„Studenţi români, absolvenţi ai unor prestigioase universităţi din Franţa, Olanda sau Marea Britanie, au apelat la instanţele de judecată pentru a obliga organele de conducere ale profesiilor reglementate, mai ales avocatura, să le permită să se înscrie la examenele de admitere în respectivele profesii, în condiţiile în care diplomele de studii în străinătate le sunt recunoscute de către Ministerul Educaţiei prin Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor”, se arată în expunerea de motive care însoțește proiectul legislativ.
Prin urmare, cei doi parlamentari vor ca pentru toate profesiile în care se cere cunoașterea dreptului român, acest lucru să se facă doar prin examen de admitere în profesia vizată.
Această modificare legislativă este necesară „pentru a nu menţine bariere artificiale în calea tinerilor români de mare valoare care au studiat în străinătate la universităţi de prestigiu şi doresc să se întoarcă în România pentru a trăi împliniţi acasă şi a contribui la dezvoltarea ţării şi la conectarea ei la cele mai importante valori şi tehnologii”, subliniază inițiatorii.
Care sunt profesiile vizate
Potrivit legislației în vigoare, profesiile reglementate în România care necesită cunoașterea dreptului român sunt:
1. auditor financiar;
2. consultant fiscal;
3. avocat;
4. expert contabil şi contabil autorizat;
5. consilier juridic;
6. consilier în proprietate industrială;
7. consilier de probaţiune.
„Apreciem că nu există o formulă mai potrivită de verificare a cunoaşterii dreptului român decât chiar examenul de admitere în profesie, care presupune practic însuşirea de către candidaţi a legislaţiei specifice de organizare şi funcţionare a fiecărei profesii, dar şi cadrul normativ utilizat pentru exercitarea profesiilor, cum ar fi Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal şi Codul de procedură penală în cazul profesiei de avocat”, se explică în expunerea de motive.
Autorii proiectului amintesc și de îndelungata tradiție a studiilor universitare şi de doctorat, pe care români de seamă le-au urmat în tinerețe în universităţi din Paris, Viena, Leipzig, Roma, Praga etc. Printre cei menţionați se regăsesc: Ion I.C. Brătianu, cu studii la Paris la Şcoala de Poduri şi Şosele, doctorul Nicolae Kretzulescu, cu studii de medicină la Paris, lacob Felix, care a studiat medicina la Universitatea Carolină din Praga, dar și „renumiţii jurişti şi fondatori de şcoală juridică românească: Salvator Brădeanu, Mihail Eliescu, loan Constantin Filitti şi mulţi alţii, care au studiat dreptul la Paris”.
Peste 30.000 de tineri români se află la studii peste hotare
Anual, România pierde mii de tineri bine pregătiți, care aleg să rămână în străinătate după studii. În prezent, peste 30.000 de tineri din țara noastră studiază în străinătate și doar o treime dintre aceștia își doresc să revină în România.
O analiză recentă, realizată de o companie de consiliere educațională împreună cu o firmă de asigurări, a relevat faptul că Marea Britanie se află în fruntea preferințelor studenților români care vor să aibă parte de o educație superioară în afara țării, însă Olanda vine puternic din urmă. Mai exact, Londra este orașul în care aleg să studieze cei mai mulți dintre tinerii din România, universitățile din capitala UK fiind urmate de cele din orașele olandeze Amsterdam, Rotterdam și Delft. Pe locul al treilea în preferințele studenților români plecați la studii peste hotare se află universitățile din Dublin (Irlanda) și Bruxelles (Belgia).
