Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Este concluzia unei conferințe de presă susținute de conducerea RENAR, organismul național de acreditare, care a atras atenția asupra unor disfuncționalități majore: de la laboratoare neacreditate și instituții care ignoră regulile până la suprapuneri de competențe între autorități.
Declarațiile vin în contextul în care, recent, organismul european de profil a reconfirmat statutul Asociaţiei de Acreditare din România - RENAR.
„În urma evaluării realizate în anul 2025 de EA MAC, RENAR este recunoscut în continuare ca organism naţional de acreditare al României. Evaluarea este realizată periodic de European co-operation for Accreditation (EA), organismul care coordonează activitatea de acreditare la nivelul UE şi veghează la implementarea reglementărilor în domeniul acreditării în fiecare stat al UE”, a transmis organizația, într-o conferință organizată, miercuri, la București.
Conform Regulamentului (CE) nr. 765/2008, fiecare stat membru trebuie să aibă un singur organism naţional de acreditare, cu atribuţii clar delimitate. Această structură este esenţială pentru funcţionarea sistemului european de certificare, deoarece garantează că sarcinile și responsabilitățile de acreditare sunt clar distincte de cele ale altor autorități naționale, asigurând imparțialitatea și competența tehnică.
„Prevederile prezentului Regulament se aplică în mod direct, în toate elementele sale, obligatoriu, în toate statele membre”, subliniază oficialii RENAR.
Diferența esențială dintre acreditare și certificare
Unul dintre principalele mesaje ale conferinței a vizat confuzia frecventă dintre acreditare și certificare, cu consecințe directe în mai multe domenii, inclusiv în sistemul medical.
„Să nu confundăm acreditarea cu certificarea”, a subliniat conducerea RENAR. „Acreditarea este modalitatea oficială de recunoaștere a competenței organismului de evaluare a conformității”.
Spre deosebire de certificare, care verifică existența unor proceduri, acreditarea presupune o evaluare complexă. Spre exemplu, ANMCS face „certificare, nu acreditare”.
„Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate face certificarea sistemului de management. Verifică dacă există niște proceduri, de la circulația pe culoare, existența mopului… Acreditarea este altceva. Acreditarea unui laborator de analize medicale presupune o evaluare complexă, formată de o echipă cu specialiști - biologi, chimici, fizicieni, medici de medicină de laborator - specialiști fiecare în domeniu, câteva zile. Se verifică sistemul informatic, dacă s-au lucrat analize, confidențialitatea datelor pacienților. Se verifică reactivii, dacă s-au folosit, că dacă nu s-au folosit înseamnă că nu s-au lucrat probele; validarea metodelor și dacă s-au efectuat intercomparări prin care să se demonstreze competența continuă a laboratorului”, a explicat prof. univ. dr. ing. Fanel Iacobescu, președintele RENAR, subliniind că „nu e o simplă verificare”.
Un alt caz concret este Institutul Național de Medicină Legală, care este fără acreditare. Deși, la un moment dat, a solicitat acreditare, însă ulterior și-a retras dosarul. „O fi certificat de o firmă”, s-a precizat, dar „INML-ul n-a înțeles că aia-i certificare, nu-i acreditare”.
Mai mult, potrivit președintelui RENAR, o mare parte dintre Direcțiile de Sănătate Publică nu mai sunt acreditate: „Jumătate din DSP-uri nu mai sunt acreditate. Fac ce vor”. Mai grav, instituțiile publice acceptă rezultate de la laboratoare fără acreditare.
„Activitate paralelă și încălcarea legislației UE”
O altă problemă semnalată de conducerea organismului național de acreditare este imixtiunea în activitatea RENAR.
Potrivit șefului RENAR, situația din România este una atipică la nivel european, întrucât există practici care permit desfășurarea unor activități paralele cu acreditarea, deși legislația europeană este cât se poate de explicită. „În Uniunea Europeană există un singur organism național de acreditare în fiecare stat membru, iar activitatea de acreditare nu se desfășoară în context comercial sau concurențial”, s-a subliniat în conferință, cu trimitere directă la Regulamentul european aplicabil.
Cu toate acestea, conducerea RENAR susține că, în România, anumite acte normative interne permit Ministerul Economiei, prin instituții din subordine, să creeze mecanisme paralele.
Este vorba despre Biroul Român de Metrologie Legală (BRML), care „desfășoară activități paralele cu acreditarea”, semnalează șeful RENAR, iar aceasta nu este doar o problemă administrativă, ci una cu implicații juridice și economice majore.
Potrivit explicațiilor conducerii organismului național de acreditare, instituția aflată în subordinea Ministerului Economiei ar evalua laboratoare pe standarde europene fără a avea această competență.
„Competența pe standarde armonizate o are doar organismul național de acreditare”, subliniază reprezentanții RENAR, iar consecințele sunt serioase, deoarece se creează confuzie în rândul autorităților, mediului afaceri și a cetățenilor, care suportă consecințele: „Nu mai știm: aparatul ăsta e etalonat de cine?”
„Este un caz special, unic în UE. Este o imixtiune în activitatea RENAR, care afectează interesele autorităților, care nu mai pot funcționa corect să-și îndeplinească atribuțiile, mediul de afaceri și cetățenii”, a conchis Fănel Iacobescu.
Acreditarea are un rol important în facilitarea liberei circulații a mărfurilor. Regulamentul european prevede o singură certificare sub acreditare în țara de proveniență a produsului, după care acesta poate circula atât pe piața internă, cât și pe piețele externe, sub supravegherea autorităților naționale. Potrivit reprezentanților asociației, documentele emise cu sigla RENAR nu sunt recunoscute doar în UE, ci „și în Australia și peste tot, datorită acordurilor semnate la nivel internațional”.
Avertisment din partea societății civile: România riscă o procedură de infringement
Prezent la eveniment, Costel Stanciu, președintele Asociației Pro Consumatori, a atras atenția că România riscă declanșarea unei proceduri de infringement din partea Uniunii Europene.
Acesta a subliniat că unele instituții ale statului funcționează în baza unor hotărâri de guvern și acte normative secundare care le permit să emită certificări pe piață, deși legislația europeană stabilește clar că această activitate trebuie guvernată exclusiv de organismul național de acreditare.
„Există riscul real ca România să fie sancționată, pentru că nu respectă cadrul european care stabilește un singur organism național responsabil de acreditare. O normă internă vine în contradicție cu un Regulament european care este obligatoriu pentru orice stat membru al Uniunii Europene. Și încalcă și Constituția României”, a transmis acesta.
Totodată, Costel Stanciu a semnalat probleme în zona utilităților publice și anume că cetățenii nu beneficiază întotdeauna de servicii corecte în domenii precum apa, gazele sau energia electrică, deoarece nu există un control independent real asupra a ceea ce se livrează consumatorilor. În lipsa unui control realizat prin organismul de acreditate RENAR, există riscul ca furnizorii să livreze servicii fără garanția calității.
RAR, fără acreditare. Problema principală: verificarea echipamentelor
O altă problemă ridicată este cea a echipamentelor care au funcții de măsurare.
Neconformitatea unui autovehicul, spre exemplu, poate însemna risc de accident, poate pune în pericol atât viața celor din mașină, cât și a pietonilor. Inspectorii Registrului Auto Român trebuie să facă verificările tehnice care pot elimina din trafic autoturismele ce pot pune în pericol siguranţa cetăţenilor, însă RAR „nu este acreditat”.
Potrivit reprezentanților RENAR, acolo există un regulament care nu obligă la acreditare, însă pot să apară conflicte de interese, deoarece RAR „autorizează service-urile și tot el le inspectează”.
Problema principală ține de verificarea echipamentelor.
„Eu am informat, am făcut scrisoare la Ministerul Transporturilor (acum trei-patru ani), la RAR și le-am explicat că etalonarea echipamentelor care au funcții de măsurare - spre exemplu, standuri de verificare a direcției, aparat de reglare a farurilor - deci etalonarea asta, care trebuie făcută periodic, trebuie realizată de laboratoare acreditate, nu de laboratoare atestate. Cum poate autoritatea să recunoască ceva care nu este sub reglementările europene?”, spune președintele RENAR, precizând că aceasta este o altă activitate paralelă cu acreditarea: „Deci RAR-ul nu recunoaște certificate de etalonare date de laborator acreditat de RENAR, ci recunoaște atestările astea”.
„În unele cazuri, este obligatorie certificarea, în altele este voluntară. Când vrei să ai dovezi suplimentare că ești competent, vii și iei - chiar dacă nu ești obligat să ai - o certificare. Pentru că acolo unde apare sigla RENAR, apare competență”, a subliniat Fănel Iacobescu, președintele RENAR
RENAR precizează că își menține independența și stabilitatea, cu toate că funcționează cu unele dintre cele mai mici tarife din Europa: „Tarifele sunt nemodificate din 2008. Nivelul tarifelor în România este cel mai mic după cele din Bulgaria.”
Repartitoarele, obligatorii, dar cu măsurători discutabile
Un alt subiect sensibil este cel al repartitoarelor de căldură, intens utilizate în marile orașe. Prin HG, s-a dispus obligativitatea montării de repartitoare în apartamente, pentru a măsura cantitatea de căldură furnizată, în vederea plății, însă există multe discuții în spațiul public legate de modul cum măsoară cantitatea de căldură.
„Problema este așa: repartitoarele nu sunt mijloace de măsurare. Adică nu dau informație de măsurare care poate fi cuantificată”, au spus reprezentanții RENAR.
Practic, fără garanția obținerii unor cotații corecte, obligativitatea montării acestor dispozitive nu face decât să aducă mari beneficii financiare producătorilor, fără să se știe cât sunt de utile pentru populație.
Președintele RENAR a mai precizat că acreditarea nu este pe viață, ci pe anumite perioade, iar între două evaluări, pentru acreditare și reevaluare, există supravegheri.
„Eu am foarte mare grijă de felul în care își desfășoară activitatea RENAR. Noi lucrăm cu sute de colaboratori. Este foarte greu. Echipele merg în evaluare. Mai pot apărea și disfuncționalități, mai pot apărea anumite probleme. Sesizarea, conform procedurii, urmează un drum lung și nu întotdeauna sunt toate elementele necesare investigării.
Așa că eu fac apel la toți cetățenii, care au informații legate de anumite aspecte ale acreditării, să transmită la RENAR, să-mi transmită mie acele informații și eu le verific. Dacă nu se verifică, mă bucur. Dacă se verifică, RENAR ia măsuri operativ, nu… discutăm, mai trecem prin niște comisii care se lungesc.
RENAR nu-i organ de control, e partenerul organismului european de evaluare a conformității. Lucrăm împreună pentru dezvoltarea acestui sistem de evaluare a conformității, pentru a asigura condițiile corecte pentru ca autoritățile să-și desfășoare activitatea corect, mediul de afaceri - la fel și cetățenii să fie protejați”, a transmis Fănel Iacobescu către populație.
Citește pe Antena3.ro
