Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Inițiativa, care aparține deputatului PNL Florin Claudiu Roman, a trecut tacit de Senat în luna februarie a anului 2023, cu aviz negativ din partea Consiliului Economic și Social. Se reclamă că proiectul nu a preconizat impactul financiar și nu ține cont de faptul că nu doar părțile vătămate din dosarul penal au calitatea de victime ale acelei mineriade.
Legea în discuție, PLX 79/2023, este o propunere legislativă privind acordarea unor drepturi victimelor mineriadei de la București din perioada 13 - 15 iunie 1990, care îl are drept inițiator pe celebrul deputat PNL Florin Claudiu Roman. Această lege a fost inițiată la sfârșitul anului 2022 și a fost depusă la Parlament la începutul anului 2023.
Florin Claudiu Roman explică, în expunerea de motive, că „în anul 1990, în urma manifestărilor de amploare declanșate în data de 22 aprilie 1990 pentru apărarea drepturilor câștigate la Revoluția din Decembrie 1989 (…), protestele pașnice au fost înăbușite în mod violent și ilegal de forțele de ordine și de către grupuri de mineri. Astfel, cetățeni nevinovați au fost agresați, bătuți, torturați, arestați, interogați și amenințați cu arme de foc, violențe în urma cărora s-au constatat decese, iar alte victime au avut nevoie de internare în unități spitalicești, producând acestora prejudicii morale și materiale, în condițiile în care, după decembrie 1989, se începuse instaurarea statului de drept și a democrației în România”.
Potrivit deputatului liberal, „Secretariatul de Stat este în posesia listei nominale cu un număr de 1.390 de părți ale dosarului 47/P/2014, instrumentat de PÎCCJ - Secția Parchetelor Militare, în vederea identificării persoanelor care vor beneficia de prevederile prezentei ordonanțe”.
Reparație morală și materială
Conform documentului citat, „Parlamentul a aprobat raportul Comisiei de cercetare a evenimentelor din 13 - 15 iunie 1990, raport în care se recomandă Guvernului să identifice victimele mineriadelor și să ia măsuri reparatorii, ceea ce nu s-a concretizat până în prezent”.
Florin Claudiu Roman susține că dintre cele 1.390 de persoane care au avut calitatea de părți vătămate în dosarul mineriadei numărul 1752/1/2017, „au decedat mai mult de 600, motiv pentru care se impune cu celeritate adoptarea unui act normativ care să creeze o minimă reparație morală și materială față de lezarea sau pierderea unor drepturi substanțiale, cum ar fi dreptul la viață, dreptul la integritate fizică și dreptul la demnitate”.
Citește pe Antena3.ro
În acest sens, potrivit proiectului de lege în discuție, urmează să se acorde victimelor mineriadei din iunie 1990 o indemnizație reparatorie lunară viageră „în valoare de 1,1, calculată pe baza coeficienților de multiplicare aplicați asupra câștigului salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale, aferent anului în care se face plata”.
Cine nu va beneficia de aceste drepturi
Proiectul de lege are și excepții, dorind ca anumite categorii de victime ale mineriadei din iunie 1990 să nu beneficieze de plata acestor drepturi. Deputatul Florin Roman arată, în acest document, care sunt cei exceptați.
Astfel, nu vor putea beneficia de prevederile acestei legi persoanele care au fost despăgubite de statul român ca urmare a unor acțiuni în instanța de judecată. De asemenea, nu vor beneficia de această indemnizație viageră persoanele care au făcut parte din aparatul de represiune, din securitate sau miliție, sau care au desfășurat activități de poliție politică și cei care au făcut parte din Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN).
O altă categorie care nu va avea acest drept sunt persoanele care sunt dovedite că în perioada 1945 - 1989 au fost militari (cu grade și funcții) în structurile militarizate ale statului comunist și care au făcut parte din aparatul de represiune (securitate și miliție), precum și cei care au informat sau au folosit mijloacele de informare în masă în scop de diversiune ori au acționat sub orice formă împotriva Revoluției Române din decembrie 1989, au emis ordine și dispoziții în favoarea fostului partid comunist și pentru apărarea dictatorului.
Nu în ultimul rând, nu pot beneficia de drepturile prevăzute în acest proiect de lege persoanele care au fost dovedite având calitatea de colaborator sau de lucrător al Securității, prin hotărâri definitive ale instanțelor de judecată.
CES: Nu a fost stabilită semnificația istorică a evenimentelor din 1990
În avizul negativ pe care l-a emis, Consiliul Economic și Social arată că, „până în prezent, nu a fost stabilită natura și semnificația istorică a evenimentelor din 13 - 15 iunie 1990”. „Nu există o evaluare și o concluzie științifică a resorturilor care au declanșat evenimentele și nici întinderea prejudiciilor cauzate”, se mai arată în acest aviz.
Consiliul Economic și Social subliniază că proiectul de lege „nu prezintă care ar fi criteriile după care s-ar stabili calitatea de victimă și s-ar acorda compensațiile propuse. Cele 1.390 de părți vătămate din dosarul nr. 47/P/2014 nu reprezintă totalitatea victimelor acelei mineriade. Despăgubirea și compensarea suferințelor cauzate acestor persoane va fi stabilită de instanță pentru fiecare situație în parte, în funcție de situațiile particulare ale eventualelor victime”.
În același aviz, se mai precizează că proiectul de lege nu include o analiză privind evaluarea impactului financiar asupra bugetului general consolidat. „Propunerea legislativă nu trebuie să intre în sfera de competență a Secretariatului de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945 - 1989, care are ca activitate o altă perioadă istorică a României. Este necesar ca propunerea legislativă să stabilească crearea unei comisii de analiză a dosarelor la nivelul altei structuri guvernamentale care are competențe în ceea ce se propune de către inițiatorul legii”, conchide CES.
În 13 februarie 2023, Senatul a adoptat tacit proiectul de lege. Apoi, la data de 15 februarie 2023, legea a fost înaintată Camerei Deputaților, care este for decizional. Aici, Comisia pentru drepturile omului a emis un aviz negativ. Comisia pentru Sănătate și Familie a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia pentru Apărare a emis un aviz nefavorabil. Iar Comisia Juridică - un aviz pozitiv.
În prezent, proiectul se află pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, la vot final.
