Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
PSD a format o echipă de lucru, pentru a elabora un proiect, iar PNL urmează să se organizeze pentru a face alt proiect. La final, cele două partide ar urma să-și armonizeze propunerile, pentru a lansa inițiativa legislativă. Durata întregului proces ar fi de circa doi ani, spun primarii din ambele partide, deși premierul Marcel Ciolacu a anunțat că proiectul la care lucrează PSD ar fi gata în cel mult șase luni. Pentru a se putea trece efectiv la reorganizare, va mai fi nevoie de referendum și de schimbarea Constituției, ceea ce înseamnă un proces de lungă durată și pentru realizarea căruia mai e nevoie de votul a două treimi din Parlamentul României. Mulți primari nu cred că proiectul e realizabil, în ciuda declarațiilor politice de la vârful statului.
Ideea de comasare a localităților, astfel încât să nu mai existe comune cu mai puțin de 1.000 de locuitori, a fost lansată de politicieni din mai multe partide, dar s-a extins la o reorganizare administrativ-teritorială majoră, care ar duce la reducerea numărului de județe și de localități. Forma despre care se discută acum ar viza alipirea comunelor la orașele din vecinătate, însă proiectul e încă în formă incipientă, de dezbateri în interiorul partidelor de la guvernare.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, recent, că PSD lucrează la un proiect de lege pentru reforma administrativă de care România are nevoie mai ales pentru a asigura o mai bună absorbție a fondurilor europene, pe modelul Poloniei.
Explicația e simplă: la nivelul primăriilor mici nu există funcționari specializați în proiecte europene și nici nu se pot plăti firme de consultanță, ca în mediul privat, astfel încât cele mai multe Unități Administrativ-Teritoriale au folosit fonduri guvernamentale, prin programe precum PNDL sau Anghel Saligny, pentru proiecte de infrastructură, multe dintre ele neavând fonduri proprii nici măcar pentru a asigura plata salariilor sau a furnizorilor pe toată durata unui an.
Dacă se alipesc aceste UAT-uri la unul mai mare, unde se pot angaja și specialiști în proiecte europene, România ar avea de câștigat, nu doar prin economiile pe care le-ar face prin renunțarea la sediile primăriilor și la plata angajaților, a primarilor, viceprimarilor și a consilierilor locali, ci mai ales prin cheltuirea banilor europeni pentru asfaltări, construcții și reparații de drumuri și poduri, podețe, școli, grădinițe, piețe etc., în loc să fie alocați anual banii necesari pentru aceste proiecte locale de la bugetul statului.
Citește pe Antena3.ro
Bani europeni, în loc de fonduri de la stat
Marcel Ciolacu a explicat că problemele legate de absorbția fondurilor europene de către UAT-uri provin din organizarea teritorială stufoasă, pe model francez, iar exemplul Poloniei este cel mai demn de a fi luat în considerare, pentru că această țară a reușit să cheltuiască cei mai mulți bani europeni, având o organizarea administrativ-teritorială simplificată.
S-au lansat deja mai multe idei, pornind de la împărțirea României pe regiuni. Aceasta a fost și ideea de la care a pornit USR atunci când a lansat proiectul de lege pentru reforma administrativă, dar există și alte modele de reîmpărțire a județelor, prin comasarea lor, câte două sau câte trei.
În legătură cu localitățile, s-a vorbit despre posibilitatea ca o comună mare să le includă pe cele mai mici din vecinătate sau ca orașele mici să-și alipească mai multe comune vecine, pe modelul metropolitan.
De exemplu, Dâmbovița și Prahova sau Dâmbovița, Argeș și Prahova ar deveni un singur județ, iar un oraș mic, precum Fieni, ar putea prelua comunele din apropiere, unde primăriile ar urma să fie desființate. Unii primari și-au anunțat deja angajații să-și caute locuri de muncă, începând din luna iunie a acestui an, după ce premierul Ciolacu a anunțat că elaborarea proiectului de reorganizare administrativ-teritorială se va finaliza în 6 luni. Dar nu toți primarii au fost la fel de impresionați și de ușor de convins.
Reticenți la ideea de reformă
Mulți nu sunt de acord cu această idee și nici nu-i dau șanse de izbândă.
De exemplu, un primar PSD din Prahova a declarat, pentru Jurnalul, că nu se va putea ajunge niciodată la o astfel de comasare, mai ales după ce s-a lansat ideea de a uni toate localitățile de pe Valea Prahovei. Vădit supărat, primarul spune că astfel de idei pot avea doar cei de la București, care nu cunosc problemele locale, iar parlamentarii nu vor vota un astfel de proiect.
„Nu se va întâmpla nimic. Actul normativ pentru modificarea Constituției ar trebui să fie susținut de două treimi din Parlament, ceea ce nu cred că se va întâmpla. Unora le vin idei, când se apropie campania electorală, și lansează tot felul de idei, dar aceasta nu e mai mult decât o idee de cafenea. Nu problema reorganizării teritoriale e problema noastră. Dacă unii primari și-au anunțat deja angajații să-și găsească de lucru, e posibil să fie o metodă de a mai reduce din personal, dar reforma ar trebui să înceapă de la București, din instituțiile guvernamentale. Știu că sunt anumite comune cu 500-1.000 de locuitori, care nu-și pot plăti nici salariile din venituri proprii. Poate că acolo s-ar putea modifica ceva, dar nu în localitățile unde totul funcționează”, a spus edilul.
Aproximativ același punct de vedere am întâlnit și la un primar PNL din Dâmbovița. „Se discută prin partide, s-au făcut niște comisii de lucru, dar nu e nimic oficial. Cei din PSD au început să lucreze la un proiect, vom face și noi unul, iar la final va exista o discuție comună, pentru a le armoniza, în cadrul coaliției. La final va fi depus un proiect comun. Vom vedea și ce propuneri va avea UDMR. Dar ar dura cel puțin doi ani. Anul acesta, în niciun caz nu s-ar putea trece la reorganizare. Va fi nevoie și de un referendum, pentru că e vorba despre comasarea localităților, apoi ar trebui să se modifice Constituția și am ajunge în preajma alegerilor viitoare. Dacă s-ar face reorganizarea, s-ar putea absorbi mai ușor fonduri europene și nu ar mai fi nevoie de asocieri de comune pentru anumite investiții, dar nu știe nimeni dacă se va ajunge efectiv la implementarea acestei reorganizări. Până acum nici măcar nu s-a stabilit ce număr minim de locuitori ar trebui să aibă o localitate. Mai întâi va trebui să se stabilească niște criterii clare”, a explicat primarul.
Au preluat ideea adversarilor politici
Pe de altă parte, edilii sunt de acord cu desființarea comunelor care au sub 1.000 de locuitori, însă spun că acest lucru se poate face și fără a lansa un astfel de proiect de reorganizare la nivel național.
Inițial, proiectul de reformă administrativă lansat de USR a fost criticat de actualele partide din coaliția de la guvernare, mai ales pentru că exact acestea și-ar fi pierdut mare parte din susținerea politică din teritoriu.
Acum, primarii PSD și PNL sunt nedumeriți în legătură cu viitorul partidelor din care fac parte, pentru că baza voturilor la alegerile parlamentare, europarlamentare și prezidențiale este în comunele care ar urma să fie alipite orașelor, dacă se va face proiectul pe această idee de reorganizare. Pierzând susținerea din comune sau de la consiliile județene, prin comasare, PSD și PNL nu se vor mai putea baza pe procentele obținute la alegeri până în prezent - spun edilii.
Pe de altă parte, chiar programele de finanțare de la bugetul statului - PNDL și Anghel Saligny - au fost create pentru a susține investițiile în localitățile mici, ambele partide care au acum majoritate în guvern susținându-le, ca pe baza realizărilor primarilor să-și poată face campaniile electorale. Tocmai de aceea, USR a atacat aceste programe, venind „la pachet” cu proiectul legislativ de reformă administrativ-teritorială care să distrugă forța PSD și PNL în teritoriu.
