Acesti romani nelinistiti si inventiile lor ciudate

Inventii simple, precum roata, au revolutionat civilizatia. Romanii se dovedesc a fi maestri neintrecuti ai inventiilor marunte, insa fara impact social, ingenioase, dar adesea inutile, unele de-a dreptul penibile.

Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) inregistreaza anual circa 1.000 de cereri si le publica lunar in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala (BOPI). Valeriu Geambazu, redactorul-sef al "Revistei romane de proprietate industriala" si purtator de cuvant al OSIM, considera imbucurator faptul ca, in perioada 2001-2003, numarul cererilor depuse la OSIM a crescut cu 43 la suta, aceasta datorandu-se "progresului inregistrat de economia nationala si faptului ca firmele particulare au inceput sa aiba activitate". Intr-un clasament mondial, Romania se afla pe locul 18, cu 6 inventatori la suta de mii de locuitori (in Japonia exista 289 de inventatori la 100.000 de locuitori, 60 in RFG, 56 in SUA). S-ar zice ca stam bine. Matematic, da. Insa 60 la suta dintre cererile de brevet sunt depuse de persoane fizice care nu dispun de logistica necesara pentru elaborarea unor proiecte serioase, de productie in serie sau cu aplicabilitate industriala. Cercetarea si invatamantul, altadata principalii furnizori ai inventiilor, au astazi un aport de numai 10-12 la suta din totalul cererilor, fiind depasite si de societatile comerciale (22 la suta). Numai cu un creion, o coala de hartie si imaginatie, si stiinta - mai multa sau mai putina - e clar ca nu se pot obtine realizari de anvergura. O demonstreaza cererile inregistrate anul trecut in BOPI.

Daracul electoral "Instalatia mobila de daracit" a ieseanului Ilie Maftei e simplitatea intruchipata: masina de scarma nat lana e montata in remorca unui camion si e actionata de un lant de transmisie, ca la bicicleta, montat pe axul rotii. Cand camionul se deplaseaza, daracul se apuca de scarmanat. Inventia e functionala, tehnic vorbind, si isi gaseste aplicatii in cele mai variate circumstante. De pilda, pornind cu basculanta intr-un tur al Romaniei, taranul isi ia si lana cu el si o scarmana din mers prin toate judetele. Cheltuielile cu benzina sunt mult mai mari decat daca daracul ar sta la locul lui si ar functiona cu energie electrica. Dar se mai poate recupera ceva daca pe daracul mobil se lipesc afise electorale, existand destule partide interesate de voturile din mediul rural. Maftei se poate plimba prin toata Europa cu lana in remorca fara teama ca ideea ii va fi furata.

Motor cu apa, mare consumator de benzina Rostul unei inventii este, in principal, acela de a face un produs util si cat mai ieftin. Imaginatia lui Stefan V. Dobrescu (Ialomita), autorul "Motorului Diesel cu apa", pare sa rezolve problema spinoasa a carburantilor. Schita si detaliile tehnice publicate in BOPI explica principiul functionarii motorului cu apa, il si vezi pe inventator numarandu-si miliardele de dolari, vezi rezolvata criza resurselor petroliere, totul e bine si frumos. Numai ca apare o dilema: apa se gaseste peste tot, pentru motor, dar ce te faci cu carburatorul, care consuma benzina de te rupe?

Fleacuri de miliarde Fara indoiala ca nasturele avea mai putine intrebuinta ri pana in momentul cand cineva i-a facut si gauri. "Cat de neinsemnata ar putea parea o inventie - spune Valeriu Geambazu -, nu trebuie sa o tratam cu ironie. Pentru ca banalul ac de cusut sa aiba urechea unde o are acum, de o anumita forma si de o anumita marime, a fost nevoie de 55 de inventii pe plan mondial. Inventii totale, revolutionare apar doar cateva la 100 de ani; celelalte, care ne fac azi viata atat de usoara, sunt rezultatul a nenumarate mici inventii succesive. Chiar si inventiile de o simplitate absoluta, fleacurile, pot aduce beneficii enorme. Au devenit miliardari si cel care care a inventat surubul cu cap "in cruce", si cel care a pus o radiera in capatul creionului, si cel care a brevetat "inelul de desfacut conserve". Insa "fleacurile" romanilor, cele inregistrate anul trecut in BOPI, nu prea aduc miliarde. Cati industriasi s-ar bate sa produca in serie dispozitivul de curatat furculitele intre dinti, al bucuresteanului Ion Melnicenco? Adrian Stoian (Roman) a proiectat un sistem complex, cu scripeti si sfori, care egalizeaza cutele perdelelor. Paul Lucian Tudor (Dragalina - Calarasi) vrea sa nu ne mai dam cu ciocanul peste unghii cand batem cuie. Cica sa ne folosim de inventia lui - un clestisor din lemn (doua sipci prinse in "V") cu care sa tinem cuiul. Cu siguranta, toti ne-am gandit macar o data la solutii simple, ca acestea, dar nu am si dat buzna cu ele la OSIM.

Totul pentru un brevet In registrele OSIM abunda inventii precum "veioza parfumata " a bucurestencei Nicoleta Brezeanu (caldura becului face sa se degaje deodorantul din rezervorul asezat pe veioza), aparatul de omorat tantari, cutia de sufocat soareci, manechinul gonflabil pentru intretinerea hainelor nesifonate, "Procedeul de aflare a falsului omului si confirmare a adevarului" (Eugen Nicoara - Drobeta-Turnu-Severin), masina de copt cozonaci conici (Kadar Jeno - Tg. Mures), sandalele autoadezive, pixul cu ventilator, lumanarea cu rezervor de ulei, olita de noapte cu alarma pentru diaree, umerasul cu naftalina inclusa, manusa de scarpinat sau verigheta cu diametru reglabil. Taxele, calculate in raport cu veniturile inventatorului, nu sunt o problema cand vrea romanul sa-si puna pe perete, langa poza din armata, un brevet de inventie.

O data la 100 de ani O inventie, indiferent ca se aplica in industria aerospatiala sau in debaraua unei gospodine, este protejata - contra unor taxe si numai in tara in care a fost inscris brevetul - pe o perioada de maximum 20 de ani. Dupa acest termen, orice inventie intra in patrimoniul public si poate fi folosita de oricine. Romania a devenit, de anul trecut, membru cu drepturi depline al Oficiului European al Brevetului (OEB). Asta inseamna ca autorul unei inventii brevetate in Romania nu va trebui sa-si inscrie brevetul in fiecare tara unde doreste sa-i fie protejata inventia, aceasta intrand automat sub protectie in toate tarile membre ale OBE. OSIM are acces gratuit la imensele baze de date ale OEB si SUA. Astfel, riscul de a breveta o inventie deja existenta intr-o tara oarecare este redus aproape la zero: doar o data la o 100 de ani. In acest caz, brevetul este anulat printr-o hotarare a Tribunalului Bucuresti. Orice inventator se teme ca, in mod independent, altcineva poate ajunge la aceleasi rezultate. Titularul inventiei devine cel care o breveteaza primul. El va primi si laurii, si profiturile. Un minut poate fi decisiv. Toate cererile de brevet sunt inregistrate intr-un registru national unic, preciza ndu-se data, ora, minutul la care fiecare a fost depusa. E ca la o cursa de 100 de metri, unde castigatorul e desemnat "la fotografie" VIOREL ILISOI

CIFRE La OSIM se depun anual circa 1.000 de cereri de brevete

• 35-40 la suta respinse
• 60-65 la suta brevetate 120-150 aplicate
• 50.000 de brevete se tranzactioneaza anual in lume
• 4.700 de brevete europene au fost inscrise in Romania in 2003

"In Romania, inventiile mor pe hartie" Inginerul doctorand Marius Arghirescu, examinator pe domeniul "Metalurgie" la OSIM, nu a valorificat nici una dintre inventiile sale "Eu traiesc din salariul de bugetar, nu am fonduri pentru aparatura, teste, prototipuri... Am brevetat pana in prezent sapte inventii, alte 33 asteapta brevete, altele sunt in lucru, si totul cu mijloace de care poate dispune si un elev. Numai medaliile obtinute la saloane internationale si pasiunea m-au motivat sa perseverez. Nici una dintre inventiile mele nu a fost valorificata. Investitorii romani ori nu au suficienti bani, ori nu au fler, nu "miros" sursa profitului, ori se tem sa riste. Daca scot bani din cafea, nu-i intereseaza extinderea in alt domeniu. Nici nu mai vorbesc despre inventiile complexe, cu aplicatii medicale, care presupun costuri de productie ridicate, ma refer la, hai sa zicem, cerceii pentru discoteca - un dispozitiv electronic cu leduri care se aprind cand purtatorul danseaza. Nu ma indoiesc de succesul acestor cercei in randul tineri lor. Daca i-as fi putut produce singur, ar fi fost bataie pe ei la intrarea in discoteci, as fi avut o afacere rentabila. In Romania prea inventiile mor pe hartie".

INEDIT Atitudinea comuna fata de inventii nu s-a modificat esential nici macar in "secolul vitezei". La inceputul secolului XX, gazetele romanesti publicau stirile despre inventiile epocii, care astazi au devenit banale, la rubricile de curiozitati.

• "Iata insa ca acum s-a ivit un american care a ticluit un aeroplan de sta in loc la orice inaltime. Tot americanul mai al dracului!"
• "Un englez a facut un ochian care va putea vedea si prin negura, si prin fumul cel gros. Si apoi cine stie unde vom ajunge."
• "S-a nascocit un fel de caramida asa de usoara, incat inoata pe apa. Nu prinde umezeala, nici nu ia foc. E facuta din paie. Cu astfel de caramizi se pot cladi case de zece ori mai inalte ca celea americane, cari au zeci de etaje." "Americanii (...) vreau acum sa-si faca case din otel. Ei spereaza ca aceste case vor fi mai practice ca cele din piatra si caramida."
• "Englezul Dambell lucreaza acuma la acest automobil, care vrea sa intreaca la iuteala pe toata lumea. Motorul acestui automobil va avea o putere de 2.500 puteri de cai, asa ca nici seama nu ne putem da ce putere va avea aceasta masina."
• "Biciclul cu motor a ajuns si la noi, de sparie lumea pe Podul Mogosoaiei. L-au adus mecanicii engleji de la gazaria din Ploiesti. E ca un biciclu cum il stim obsteste, doar atata ca e pus la lucru de un motor care nu se oboseste cat l-ai mana de iute si de mult."

Omul care trece prin zid "Treizeci de ani mi-au trebuit sa pun la punct singura mea inventie brevetata, "Dispozitiv pentru demonstrarea fenomenelor cosmice si meteorologice in totalitate ", care contrazice teoriile lui Copernic. M-a costat pensia pe o luna. Am o inventie trasnet, metoda de redresare a economiei nationale, dar Guvernul nu vrea sa-mi dea fonduri. As putea face asta eu, care pot si sa trec prin zid, citesc gandurile si stiu dinainte viitorul omenirii, dar nu ma finanteaza. Eu am inventat sudura autogena la radiatoare, dar n-am cerut brevet. Sa-mi dea statul bani macar pentru metoda de scoatere la suprafata a navelor scufundate. Dar finanteaza? Nu! Pai, cum vrea? Asa, degeaba? Am inventat jocul integrat de tenis, fotbal, volei si alte jocuri, cu zarul piramidal, metoda de crestere a productiei de oua, dar inca n-am primit brevet... Ma si intreb daca mai are rost sa-mi bat capul cu calcule si desene si sa-mi cheltuiesc pensia, daca statul nu se implica" Alexandru Leorda mecanic auto

Motiv de mandrie pe scara si in familie Dr. Dan Lungu sociolog, Universitatea "Al.I. Cuza", Iasi "Din pacate, nu exista nici un studiu sociologic asupra inventiilor din Romania, desi fenomenul ar merita studiat. Nu cred ca exista un singur factor, o singura motivatie care sa ne explice fara rest avalansa de inventii marunte, multe dintre ele inutile, ci un complex de "cauze". Putem acorda oarece credit ipotezei ca multi, in vremuri de saracie, isi incearca norocul cu astfel de inventii, spera intr-o imbogatire. Pentru ei, inventia e un loz in plic, un "tun". Pentru altii, creativitatea marunta, gospodareasca, bricolajul de debara e un mod de a-si petrece timpul, ori pasiune, ori motiv de mandrie pe scara si in familie. Ca background, nu trebuie sa subestimam "cultura proletara", de sorginte sovietica, conform careia un muncitor poate deveni oricand un savant mondial, iar orice descoperire, cat de marunta, e sursa de mandrie nationala. Fireste, ea nu mai apare exact sub aceasta forma acum, insa poate fi sursa unor atitudini si valori din prezent". Inventii care isi depasesc epoca

Ing. Valeriu Geambazu purtator de cuvant al OSIM "In lume, dintr-o suta de proiecte depuse, doar 60-65 capata brevet. Iar dintre acestea, numai 12-15 se aplica. Ce se intampla cu celelalte? Unele sunt inventii ale viitorului, inaplicabile deocamdata, cum ar fi solutionarea crizei la disparitia Soarelui. Exista, e viabila din punct de vedere stiintific. Motorul cu aer: exista, dar producerea lui in serie ar distruge economia mondiala structurata pe combustibili clasici. Altele sunt de la inceput cumparate de marile companii, care le tin in seifuri pentru a le vinde mai tarziu, pentru a da o lovitura concurentei sau pentru a-si priva concurenta de beneficiile acelor inventii. Un proces de productie revolutionar nu va fi aplicat decat pas cu pas, pentru ca altfel ar presupune investitii gigantice in noi tehnologii si puternice socuri sociale. In sfarsit, unele intra in fondul documentar. OSIM detine un asemenea fond cu 20 de milioane de descrieri de inventii".