x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

“Adu-mi clopu’ să mă-mbrac!”. Povestea primei femei meşter-de-clopuri din Maramureş

1
Autor: Simona Lazar Tudor Cires 01 Iun 2013 - 00:25
“Adu-mi clopu’ să mă-mbrac!”. Povestea primei femei meşter-de-clopuri din Maramureş
Vezi galeria foto


“Mă cheamă Manuela Borodi, dar mi se zice Victoriţa. Victoriţa lu’ Bârlea, după tata, meşterul de clopuri de-a fost cel mai vestit aici, pe Valea Cosăului şi pe toate văile din jur, pe Iza, pe Mara... şi-n tot Maramureşul. Îmi zice Bârlea, după numele de fată. Borodi, cum este după soţ, nu mă ştie nimeni. Numai poştaşul din Budeşti ştie că mă cheama Borodi Manuela...”.

Femeia asta subţirică, bună de vorbă, care ne-a primit în casa ei cea nouă, modernă, îmbrăcată (splendid oximoron) în haine de mers duminica la biserică (adică în port tradiţional) este prima femeie meşter de clopuri din Maramureş. “Bunicul meu a făcut clopuri manual, nu cu maşina”, zice ea, în vreme ce se aşază la Singer-ul vechi de mai bine de o sută de ani, potrivindu-şi tot ce-i trebuie pentru lucru. “Cusute cu acul, din panglici de paie împletite, făcea clopuri pentru familia lui şi pentru cine-i mai cerea. Tatăl meu a dus meseria asta mai departe timp de 42 de ani. După moartea lui, de aproape 5 ani, am preluat eu tradiţia. Sper ca şi copiii mei să facă asta”, mai zice (are un băiat şi o fată).

Clopul din lemn de plop
“De-aici încep, cu fundul clopului. Și tot dau roată”, zice Victoriţa, arătându-ne meşteşugul de-a fir-a-păr, poate, cine ştie, om vrea să învăţăm şi noi cum se face clopul. “Azi clopul îi mai mult pentru turişti. Dar pe vremea lui Ceauşescu, clopul se purta în toate zilele, şi la sărbătoare, şi la câmp. Tata, săracu’, vindea multe clopuri. Acum, lumea s-a modernizat. Lumea nu pune clop pe cap, când se duce la câmp. Numa-n sărbători...”.

Nici clopurile nu-s cum erau altădată... “Înainte, clopul se făcea din paie, cum e acesta” – zice, ridicând unul din vraf – cu ţesătură foarte îngustă. “Acum se face din lemn de plop... Nu mai are cine împleti paiele, dar nici grâul nu mai e care a fost. Acum creşte altfel de grâu la câmp, nu mai are firul lung şi subţire, ca să iasă împletitura cât mai fină. De aia au început meşterii să facă clopurile din împletitură din fibre de plop”... Clop! Plop! Rimează... dar nu rima-i pricina pentru care s-a schimbat materialul din care-şi fac moroşenii pălăriile lor tradiţionale.

S-a mai schimat ceva: modelele. “Clopuri autentice, să le poarte maramureşenii, aşe, ca moşii lor, nu mai facem pe valea asta decât eu şi Borodi din Sârbi. Borodi o învăţat de la un unchi de-al meu, Raiu. Raiu o murit, şi tata o murit. Am mai rămas acum eu şi dumnealui... Mai sunt unii care fac clopuri, dar modele simple, uşoare, de artizanat, cu cusătură rară... Dintr-astea tradiţionale, numai noi ştim să facem.”

Ionucu, cloparul şcolit în Germania
În cadrul uşii, frate-su mai mic, Ionucu, îşi priveşte sora zâmbind protector. Abia ce s-a întors din Germania, de la studii şi se pregăteşte să plece voluntar... în San Salvador, parcă, să-i ajute pe copiii de acolo. Când vine pe-acasă, uită de toate şcolile cele înalte şi s-aşază şi el la maşina de cusut clopuri.... Ehei, când era el mic, a câştigat olimpiada meşteşugurilor tradiţionale, care s-a ţinut în Dumbrava Sibiului! Nimeni nu l-a întrecut atunci!

Victoriţa povesteşte: “Tata ne-a învăţat să facem clopuri, pe mine şi pe frate-miu. Când era în viaţă, eu îl ajutam mai ales cu călcatul, cu albitul împletiturii, cu presatul, cu îmbrăcămintea clopului şi mai puţin cu cusutul. Ionucu, el cosea bine. Dacă împletitura e foarte măruntă, confecţionatul unui clop ia, la cusut, 15-20 minute. Dacă e mai lată, ia mai puţin timp. Când a murit tata, l-am rugat pe frate-miu mai mic să mă-nveţe ce apucase el să înveţe şi, cu ce ştiam şi eu, am început să cos. Nu ştiu să cos ştergare, ori să ţes, cum ştiu femeile de pe-aici. Dar cred că sunt prima şi singura femeie din zonă care face clopuri. Era păcat să se piardă tradiţia... Că nu-i întreg costumul bărbătesc fără clop!”. Mai zice că de cusut clopuri tot a cusut, cât mai trăia taică-su, “mi-a dat şi mie să cos, de pe la 13 ani, dar numai aici, sub "cipcă", unde nu se vedea dacă era împunsătura mai rea...”

În vreme ce spune şi spune povestea meşterilor clopari din neamul lui Bârlea, Victoriţa dă ’nainte cu lucrul. “E mai greu de cusut împletitura asta din lemn, faţă de cea din paie. Cea din lemn mai crapă, se rupe... Aici, în Maramureş, din lemn se fac casele, porţile. Uite că din lemn se fac acuma şi clopurile!” Între timp, a gătat de făcut fundul clopului, la maşina veche de-un secol – “la care taică-miu a adaptat un motor, acum vreo 40 de ani; i-a făcut motor cu piese executate aici, în casă; eu am noroc, că am moştenit totul de-a gata de la el, am şi piese de schimb...”, zice. Apoi, anunţă: “Acum încep să fac pana!” aică... “pereţii” clopului. “Se face în funcţie de vârsta omului. Mai mare, ca aceasta, e mai mult pentru tineret. Aşa, mai dreaptă, poartă oamenii mai în vârstă. Pana se face după capul celui care poartă clopul”.

Cu “chipcă” de mărgele
Nu-i uşor să faci un clop. Trebuie să tot coşi roată şi să respecţi rândurile. “Vă închipuiţi ce greu era pentru clopurile făcute de mână?”, ne-ntreabă, când îi admirăm măiestria. “Bunicul cosea aproape o zi întreagă la un clop. Cu cât sunt rândurile mai mărunte, cu atât clopul e mai scump. Mai ales tineretul doreşte să aibă rândurile cât mai mărunte. Cele cu rândurile mai mari, "măşcate” le zice, sunt de artizanat, făcute mai mult pentru turişti. Cineva dintr-un sat de pe Valea Cosaului nu şi-ar lua aşa ceva!”.

Între timp, i s-a alăturat şi feciorul, care şi-a pus şi el costumul de biserică. “Acuma se presează”. Ajutată de băiat, aşază clopul abia cusut în calandru. “Ca să fie rândurile cât mai netede, că din maşina de cusut rândurile ies mai zburlite”. Se încălzeşte şi se presează pâna la 10 atmosfere. Matriţele, zice, tot taică-su le-a făcut. După aia, clopul “se-mbracă”, se împodobeşte. Pe Mara, se poartă “chipcă” din mărgele. Pe Valea Cosăului, e dintr-o ţesătură aleasă, cusută des de mână. Fiecare sat are culorile şi modelul lui.

O întrebăm de ce crede ea că tradiţia asta o să meargă mai departe, n-o să se sperie de mileniul ăsta grăbit, care abia a început. “La noi, în Maramureş, fără clop un bărbat nu e întreg. Clopul e pentru el cum e o coroană pentru rege. Este o vorbă la noi: Adu-mi clopu’ să mă-mbrac!...” (râde). 


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Capii SRI dau lecții de politică și administrație

Capii SRI dau lecții de politică și administrație
Actualul ambasador al României în Statele Unite ale Americii, fost director al Serviciului Român de Informații, George Cristian Maior, are asigurat un post de profesor universitar la Școala Superioară de Studii...

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului
Popești-Leordeni, așezare în sud-estul Capitalei. Populație: 42.468 de locuitori. Cazuri confirmate SARS-CoV-2 în ultimele două săptămâni: 405 persoane. Rata de incidență: 9,54 la mia de locuitori. Decizie...

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei
Durerile de spate reprezintă cauza celor mai multe consultaţii la medici, ele produc cele mai multe concedii medicale în lumea largă. Acea poziţie ca a pruncului în burta mamei ajută pentru relaxarea spatelui și...

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”
Galerie Foto Fiul patronului de la Mira Telecom, o entitate abonată, de ani buni, la contracte grele cu instituțiile din zona siguranței naționale, livrează, pentru Poliția de Frontieră, începând cu 9 noiembrie, dispozitive...

Cu semnătură, pe moarte călcând

Cu semnătură, pe moarte călcând
Galerie Foto „Refuz transportul la spital, îmi asum toate riscurile şi consecinţele, inclusiv decesul”.  Observaţia scrisă cu pixul transformă fişa de caz COVID într-un fel de certificat de deces. Pe care pacientul...

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane
Galerie Foto Din cei 326 de deputați care își încheie mandatul de parlamentar luna viitoare, 180 au datorii pe persoană fizică, cumulate, în cuantum de nu mai puțin 63.726.506,51 de lei. Creditorii, ca...

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”
Galerie Foto Jurnalul vă propune vineri o carte specială pentru iubitorii dramaturgiei, dar și pentru cei care vor să descopere un gen plin de acțiune, replici spumoase, amuzante și profunde: „Teatru”, de Sidonia...

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime
Galerie Foto Clotilde Armand a anunțat, ieri, pe contul său de socializare, că a demis conducerile a trei direcții din cadrul Primăriei Sectorului 1, din Capitală. Printre structurile decapitate se numără și Poliția...

O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament

O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament
Profesorul doctor Horaţiu Moldovan a condus şi conduce secţii importante de chirurgie cardio-vasculară. A făcut inovaţii în tehnicile de chirurgie cardiacă, în disecţia acută de aortă, în anevrismele de...

ATI în flăcări, la Piatra Neamț. Tragedii la indigo, din cinci în cinci ani

ATI în flăcări, la Piatra Neamț. Tragedii la indigo, din cinci în cinci ani
Galerie Foto Incendiul de la Spitalul de Urgență din Piatra Neamț, unde, sâmbătă, și-au pierdut viața zece pacienți Covid-19, internați la Terapie Intensivă, ar fi pornit de la instalația de alimentare cu energie...

Bilanț la sfârșit de mandat. Jumătate dintre senatori termină legislatura cu datorii de peste 32 de milioane de lei

Bilanț la sfârșit de mandat. Jumătate dintre senatori termină legislatura cu datorii de peste 32 de milioane de lei
Galerie Foto Alegerile parlamentare bat la ușă, teoretic scrutinul urmând să aibă loc pe data de 6 decembrie, iar actualul Legislativ își încetează mandatul pe data de 21 decembrie. La patru ani de când au fost aleși,...

Risc major. De ce grăsimea face ravagii în caz de COVID. Dr. George Sirețeanu: Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat

Risc major. De ce grăsimea face ravagii în caz de COVID. Dr. George Sirețeanu: Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat
Galerie Foto „Gras și frumos”, expresie atât de des folosită de părinții și bunicii noștri, nu doar că nu mai este de actualitate, ba chiar a devenit motiv de îngrijorare în vremuri de COVID. Grașii de azi sunt mai...

Insula Belina și Brațul Pavel, declarate de Orban bunuri publice de interes național

Insula Belina și Brațul Pavel, declarate de Orban bunuri publice de interes național
Galerie Foto Cu fix o zi înaintea debutului campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, Guvernul liberal a decis să declare celebrele proprietăți Insula Belina și Brațul Pavel drept bunuri publice de interes național,...

Lockdown cu curve, polițiști și boschetari

Lockdown cu curve, polițiști și boschetari
Galerie Foto București, seara de 9 noiembrie 2020, cu un ceas înainte de închidere. În limbaj polițienesc: „Cota X” minus 60 de momente. Capitala pare că așteaptă o sărbătoare morbidă. Blocurile sunt luminate în...

Mişcarea, medicamentele și somnul sunt necesare în terapia diabetului 

Mişcarea, medicamentele și somnul sunt necesare în terapia diabetului 
Diabetul este denumit ucigaşul tăcut, viclenia lui îl face să nu dea simptome mult timp. Boala macină organismul multă vreme căci, uneori, se descoperă şi după 10 ani. În terapia diabetuluide tip II sunt...
Serviciul de email marketing furnizat de