All-white!

Nu are vreo legătură cu anotimpul alb. Este noua tendinţă pe care designerii internaţionali o aruncă în spectacolul lumii: alb, cât mai mult alb, „all-white”!

Calvin Klein este brusc îndrăgostit de Crăiasa Zăpezii a lui Andersen, Casa Chanel a făcut o pasiune pentru gheţurile scandinave, Casa Hermes descheie nasturii cămăşilor de un alb imaculat, Gucci e brusc glamour şi alb, iar enumerarea ar putea continua.

În plus, aurul alb, diamantele, perlele asediază până şi bunul-simţ al unui bijutier cu pretenţii. Nu mai vorbim despre cocteilurile… da, albe!. Apoi, the little black dress urmărită la pas de the little white dress… Nici florarii nu se lasă mai prejos, înflorind la butonieră aristocraţia garoafei albe (de ce nu o orhidee albă). Filmele alb-negru scoase de la naftalină (albă!), fotografiile alb-negru, totul se scaldă într-o splendoare deloc monotonă, reînviind amosfera aniilor ’20 şi, de ce nu, petrecerile Marelui Gatsby!

Sursă de inspiraţie
Un studiu DuPont averiza în 2007 că maşinile albe deţin 62% din piaţă, iar acum alte studii în domeniul auto notează că pasiunea cailor-putere albi este în continuă creştere. „Nu suntem surprinşi să vedem albul pe prima poziţie. Industria urmează trendul din domeniul mobilei, al modei şi al produselor de consum, unde albul deţine supremaţia în ultima perioadă”, concluzionează Leatrice Eiseman, directorul executiv al Institutului Pantone Color şi autoarea unei cărţi cunoscute în domeniu – „Color: Messages and Meanings”.

Nordicii sunt fericiţi, conside­rându-se adevărata sursă de inspiraţie pentru brusca pasiune coloristică din lumea cosmopolită a modei şi lasă să se bucure, deoarece niciodată nu strică un fiord la casa omului! Dar… Hyams Palms, plaja cu cel mai alb nisip din lume (conform Guinness Book) este „pe val”, iar în topul celor mai vizitate clădiri din lume Casa Albă (aflată la adresa oficială 1600 Pennsylvania Avenue, NY, USA) stă bine şi… white (la fel cum cel mai des „văzut” perso­naj din Casa Albă rămâne Abraham Lincoln…)

Alb: lumină, strălucire, un semn, un stindard de bun augur. Simbolul punctelor cardinale est şi vest, extrem, terapeutic, misterios, speranţa, ciclicitatea naşterii şi apusului, ritualuri. S-a considerat de-a lungul vremurilor că morţii îi precede întotdeauna viaţa şi albul devine, din cele mai vechi timpuri, culoarea doliului (Orientul păstrează această formă de doliu, iar în Europa a fost păstrată mai ales la curtea regilor Franţei). Poate tocmai de aceea, revenind la Casa Hermes, aceasta rezistă comentariilor ironice de genul „cămaşa albă a condamnaţilor la moarte”, prin subtila metaforă a „celui care se ridica deasupra tuturor lucrurilor”…

Alb: primul arbore, fagăduinţa, spe­ranţa. Negru: ascuns, invizibil, noaptea… A venit o stranie vreme a nebunului alb care mută pionul negru, banalitate, distracţie, lux, sare şi piper sau extravaganţă, it’s show time! Spectacolul lumii continuă, lăsând o sofisticată gaură a cheii pentru credinţele străvechi ale băştinaşilor din insulele Andaman, care afirmă că omul are suflet roşu şi spirit negru…