"Ar trebui să scufundăm mai multe nave in mare!"

Epavele pe care le vedem pe Litoral nu ar trebui scoase din apă, susţin experţii. Nu toate sunt benefice pentru biodiversitate, dar unele sunt chiar perfecte pentru rezervaţii. Şi ar trebui să rămănă acolo. Ba, mai mult, ar fi bine dacă am mai scufunda căteva vase...

Săptămăna trecută ne-am alăturat echipei de cercetători din Romănia şi Bulgaria care face scufundări in zona Rezervaţiei Marine 2 Mai-Vama Veche. Experţii stabilesc zonele care urmează să fie declarate arii protejate, in cadrul proiectului "Natura 2000". De miercuri pănă duminică, Dragoş Micu, de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" şi Valentina Todorova, din Bulgaria, au programat studiul epavei din rezervaţie. Cei doi fac scufundări de mai mulţi ani in această zonă. Iar noi i-am urmat intr-o aventură cu multă adrenalină printre valuri de opt metri şi furtună in larg.


CU BARCA PESCARILOR. Doi scafandri, Jurnalul Naţional şi o barcă de pescari! Aşa am plecat spre epava din Vamă, pe furtună, vineri, cănd marea părea mai liniştită. Responsabilul cu barca, cel care ne-a dus la epavă şi ne-a scos din valuri, este Mircea Caloianu, un personaj "multilateral dezvoltat" din 2 Mai: pescar profesionist, băiatul bun la toate şi "rockerul de serviciu" din barul de la Micul Golf. El ştie cum se merge cu barca printre valuri, cănd şi unde nu ar trebui să se meargă. Dar tot n-a reuşit să ducă "expediţia" pănă la capăt, pentru că a pierdut lupta cu marea agitată. Ancora n-a vrut să ţină barca lăngă epavă şi după o oră de incercări ne-am lăsat păgubaşi.

Nici fotografiile subacvatice nu s-ar fi putut face, apa fiind tulbure. Insă am aflat de ce nu ar trebui să scăpăm de navele care s-au scufundat in zona Litoralului. "Epava se află in rezervaţie şi stă bine acolo unde e. In toate rezervaţiile există epave, de cele mai multe ori scufundate intenţionat acolo ca recifi artificiali", spune Dragoş.

Ştiam de epava scufundată in urmă cu aproape cinci decenii că este intreagă, dintr-o singură bucată, dar nu ştiam că ea oferă foarte multe spaţii complexe, datorită transformărilor pe care le-a suferit de-a lungul timpului, fiind folosită ca ţintă de tragere pentru marina militară. "E mai dificil să te scufunzi in ea decăt intr-o epavă intactă, pentru că există mereu riscul să te agăţi, să te tai. Insă, pentru vieţuitoare, cred eu că e mai bine, pentru că e mult mai complexă. Oferă tot felul de ascunzişuri", explică Dragoş.


BUNE... ŞI RELE. El ne-a povestit şi care este diferenţa intre epavele "bune" şi cele "rele", dacă am putea să le numim aşa: "Azi, cănd scufunzi o navă, ca să o transformi in recif artificial, asta implică operaţii destul de laborioase şi costisitoare. Trebuie scos de pe ea tot ce inseamnă metale grele, periculoase, cadmiu, plumb şi altele. Trebuie scoase rezervoarele şi toate conductele pentru combustibil. Deci trebuie să fie curăţată inainte. Aici nu a fost cazul, pentru că epava asta este din anii ’60. S-a scufundat in timpul unei furtuni. Din intămplare. Dacă or fi fost ceva poluanţi prin ea s-au dus de mult timp." O navă pregătită ca recif artificial e total diferită faţă de una scufundată accidental, care reprezintă un mare risc de poluare, mai ales din cauza tancurilor de carburant de la bord.


TURISM, DAR CU GRIJĂ... Expertul romăn de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" a intrat de mai multe ori in interiorul epavei din zona Vama Veche, fiind şi scafandru profesionist şi specialist in fotografie subacvatică.

Insă, oricăt de tentantă ar fi pentru amatori această experienţă, nu o recomandă celor fără experienţă prealabilă in domeniu. "Sunt multe firme care fac scufundări pentru turişti in această zonă, dar la epavă nu cred că se bagă pentru că trebuie o pregătire specială. Poate să se accidenteze un turist sau mai există spaţii unde se poate intra şi poate rămăne cineva blocat acolo", este de părere Dragoş. Altă epavă interesantă pentru specialişti, scufundată cam in aceeaşi perioadă, este cea de la Costineşti. Şi aici este o problemă pentru aventurierii care ar vrea să o vadă de aproape, deoarece tabla se află intr-un stadiu avansat de degradare şi se poate sparge oricănd sub picioare. Există un proiect de introducere a acelei epave in circuitul turistic, dar pentru asta va trebui să fie reabilitată mai intăi. In orice caz, epavele nu ar trebui scoase din apă.

In nici un caz nu ar trebui distruse sau tăiate şi văndute la fiare vechi, aşa cum s-au mai găndit unii oameni cu "iniţiativă"... Au un rol important pentru protejarea biodiversităţii, deşi, pentru necunoscători, par cu totul altceva. Specialiştii vorbesc despre epave "frumoase", "bune", fiecare fiind interesantă in felul său. Iar cei doi pe care i-am insoţit săptămăna trecută spun că se vor intoarce periodic la epava de la Vama Veche pentru a o studia in continuare.


PREGĂTIRE SPECIALĂ
"Azi, cănd scufunzi o navă ca să o transformi in recif artificial, asta implică operaţii destul de laborioase şi costisitoare. Trebuie scos de pe ea tot ce inseamnă metale grele, periculoase, cadmiu, plumb şi altele. Trebuie scoase rezervoarele şi toate conductele pentru combustibil"
Dragoş Micu
cercetător la INCDM "Grigore Antipa"

Suport de viaţă

Nu numai coralii formează un recif, aşa cum cred necunoscătorii. "Orice substrat dur poate fi recif dacă se apropie de suprafaţă", explică Dragoş Micu, de la Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Marină Grigore Antipa. "De obicei, acestea sunt periculoase pentru navigaţie. Dacă pilotul nu este atent, izbeşte nava de stănci şi se duce la fund. Am văzut un recif care avea adunate in jurul lui epave de la cele cu amfore greceşti pănă la cele din secolul nostru. Epava asta, din moment ce este in rezervaţie şi nu are nici un impact negativ, eu zic s-o păstrăm. Ar fi bine dacă am mai scufunda şi alte nave pregătite pentru aşa ceva." Explicaţia e simplă: cu căt sunt mai multe epave, creşte biodiversitatea. Un al doilea motiv ar fi că epavele cresc interesul turistic pentru scufundări. Deci ar fi un lucru bun să mai scufundăm şi alte nave!