Asfaltul anticoruptie

Specialistii unui centru de cercetare din Bucuresti au inventat de aproape un deceniu o mixtura asfaltica mult mai rezistenta decat cele folosite astazi. Directorul institutului a laudat multor primari calitatile asfaltului, dar acestia i-au ras in nas. Daca ar cumpara asfaltul cel bun, li s-ar duce de rapa afacerile personale.

Trei specialiste ale Centrului de Cercetare pentru Materiale Macromoleculare si Membrane (CCMMM) din Capitala au lucrat ani in sir pentru a gasi o solutie la problema gropilor din Romania. Georgeta Popescu, Geta Garsac si Mariana Georgescu sunt autoarele unui proiect pentru producerea unei mixturi asfaltice imbunatatite, garantata 5 ani. Pretul pentru un astfel de covor astfaltic este cu 20% mai mare decat al tipurilor folosite in prezent. In mod real, costul acestui asfalt este insa mult mai economicos, pentru ca nu s-ar mai risipi bani de la buget in fiecare an pentru reparatii. De cele mai multe ori, constructorii garanteaza covorul de asfalt pentru un an de zile. Cheltuielile pentru o sectiune de drum pavata cu asfaltul inventat de CCMMM s-ar reduce la un sfert.

Anticoruptie cu bitumul in mana

Marin Radu, directorul (CCMMM), nu are vorbe bune pentru primarii si tot felul de birocrati care i-au intors spatele cand le prezenta metoda patentata de cercetatori. Directorul este convins ca afacerile acestora ar fi deranjate de aplicarea metodei. „Eu personal garantez cu banii mei ca un drum asfaltat cu aceasta tehnologie nu are nevoie de reparatii cel putin cinci ani de zile", spune Marin Radu.

Metoda a fost aprobata de Autoritatea Nationala a Drumurilor la inceputul anului 2002. Marin Radu a trimis scrisori primariilor de sector din Bucuresti si societatilor de constructii, dar nimeni nu s-a aratat dispus sa aplice inovatiile chimistilor. Interesele care ii leaga pe drumari si birocrati, concretizate in comisioane, ar fi serios amenintate de produsul cercetatorilor.

Un reprezentant al unei firme de drumuri i-a raspuns directorului ca o astfel de solutie i-ar lasa pe drumari fara paine. „Unul dintre primarii PSD de sector din Bucuresti, dintre cei care candideaza si acum, mi-a propus sa facem noi doi o firma si sa folosim solutia", rabufneste cu naduf Marin Radu. In ciuda insistentelor noastre, directorul Radu a refuzat sa ne spuna cum se numeste primarul „intreprinzator".

Armaturi de PNA

Printr-un program experimental, in Romania au fost asfaltati aproape 10 kilometri cu tehnica propusa de cercetatori. Cel mai vechi sector de acest fel este unul turnat in fata Casei Radio. Abia dupa 12 ani de la turnarea sectiunii, drumul a crapat din loc in loc. Directorul Radu sustine ca a cedat infrastructura drumului, iar nu patura de asfalt.

Metoda patentata de CCMMM este una destul de simpla la prima vedere: in bitum sunt introduse mici capsule de plastic, numite CAPS-uri. La aplicare, polimerul formeaza o pelicula care nu permite patrunderea apei si da bitumului elasticitate. Mixtura astfel imbunatatita nu mai crapa din cauza variatiilor de temperatura. In plus, asfaltul se topeste abia la peste 70 de grade Celsius. Inovatiile propuse de cercetatori sunt CAPS-urile, dar si armarea asfaltului cu fibre textile tip PNA (poliacrilonitril) sau folosirea pentru infrastructura a zgurilor siderurgice.

„Am facut ce n-a reusit Ceausescu!"

Directorul CCMMM spera ca, peste ceva mai mult de un an de zile, cercetatorii vor produce dializoare inteligente, o inovatie care, pe langa premii internationale, a atras atentia producatorilor din lume. Doar cateva tari produc dializoare si, de aceea, sistemul propus de centru ar putea fi o adevarata revolutie pe piata.

Dializorul va fi coordonat de un computer. Acesta face o riguroasa analiza a starii „pacientului", caruia ii va recomanda si administra medicatia. Durata unei dialize de 4-5 ore se va reduce la jumatate. „Am facut ce n-a reusit Ceausescu", spune Radu cu aceea siguranta si incredere in ochi pe care o are alchimistul in fata retetei unei comori. Ne arata o diuza, un cartus mic metalic cu trei orificii. Piesa ajuta la obtinerea membranelor necesare pentru un dializor. Ceausescu le ceruse directorilor de intreprinderi sa ii fabrice o astfel de piesa, dar acestia au recunoscut ca n-o pot produce, din cauza finetii ei. Membranele au grozimea unui fir de par si forma tubulara cu pereti grosi de 14-16 microni, proprietati foarte dificil de obtinut. La centrul de cercetare, chimistii au construit un sistem complet de producere a membranelor.

Gazon din zgura siderurgica

Centrul are in derulare 20 de proiecte de cercetare prin programele nationale. Radu Marin vrea sa puna in aplicare, demonstrativ, la Politehnica, una dintre solutiile dezvoltate aici: folosirea zgurilor siderurgice reciclate la amenajarea terenurilor de fotbal. In plus, mai multe persoane particulare s-au asociat si au cumparat holdele de zgura de la Hunedoara, in ideea de a folosi metoda la infrastructura drumurilor, gratie unui alt proiect de-al cercetatorilor bucuresteni. Gigi Becali s-a aratat interesat de a folosi metoda pentru reamenajarea stadionului Ghencea si a promis continuarea discutiilor la finalul campionatului. Acesta a fost insa nemultumit de termenul propus de Radu pentru lucrari, si anume 3 luni de zile.