Aventuri - O saptamana in jungla Amazonului

In jungla amazoniana, comunitatea qichwa isi duce linistita viata de sute de ani. Timp de o saptamana, corespondentul Jurnalului National a fost primit in sanul acestei comunitati si a descoperit minunile junglei si bucuriile unui trai simplu in mijlocul naturii.

Dorind sa transform un vis in realitate, am pornit cu o prietena in Ecuador pentru a explora mareata jungla amazoniana. Destinatia noastra: provincia amazoniana Napo, numita dupa raul Napo, cel mai important din regiune. Aveam sa locuim o saptamana cu cea mai indepartata comunitate indigena, qichwa, care primea ocazional vizitatori.

COMUNITATEA. Dupa un lung drum pe Napo si dupa ore de mers prin imensul verde al junglei, am iesit intr-un luminis mare cat un teren de fotbal, pe marginea caruia erau asezate vreo 10-12 colibe. De dupa ele, au inceput sa apara copilasi sfiosi, imbracati in haine zdrentuite, care ne priveau cu teama si curiozitate.

Am fost intampinate de conducatorii comunitatii si duse la coliba care urma sa ne fie casa in urmatoarea saptamana - o cabana din lemn, cu acoperis de paie, geamuri fara ferestre. Doua paturi si un butuc alcatuiau mobilierul locuintei noastre.

Comunicam in spaniola, aceasta limba nefiind materna pentru nici unul dintre noi. Limba gazdelor e Runa Shimi, "limba poporului" - qichwa, asemanatoare cu limba vorbita in imperiul Inca.

Cei mai importanti membri ai comunitatii sunt samanul, invatatorul, ghidul, presedintele si vicepresedintele. Deciziile importante sunt luate in consiliul comunitatii. La "sedinte" sunt obligati sa participe toti membrii. Absentii nemotivati sunt penalizati cu amenda. Femeile sunt foarte discrete si mai putin vizibile ca barbatii. Ele se ocupa toata ziua de copii si gospodarie, dar merg si la lucrat pamantul.

TRANSPORT. Canoe e facut din trunchiuri de copaci scobiti si e principalul mijloc de deplasare pe rauri

COMEDOR. Locul unde femeile pregatesc mancarea

CURIOSI. Copiii au fost primii care au vorbit cu vizitatorii

COMERT. Fiecare familie are un mic teren undeva in jungla (o "finca"), unde cultiva cacao, cafea, yuca sau porumb, pentru consum propriu si pentru vanzare. Este incredibil cum sunt inselati acesti oameni. De munca lor grea profita un intreg lant de producatori de cacao si cafea. O familie munceste un an intreg pentru a cultiva cafea, culege boabele cu mana, le usuca, le prepara si le cara in spate prin jungla pana la cea mai apropiata comuna, unde pentru 50 kg de cafea primeste 4 $, o suma cu care in New York cumperi o cana cu cafea de la Starbucks.

LA JOACA. Copiii comunitatii ne-au impresionat in mod special prin caldura lor si prin modul in care s-au atasat de noi. Acceptarea noastra in comunitate s-a facut prin intermediul lor. Fiecare familie are 6-8 copii. Cei mai mari ii supravegheaza mereu pe cei mici, ii educa, ii mustra, iar cei mici asculta ca de parintii lor.

MANCAREA. In fiecare zi serveam cele trei mese in comedor, bucataria organizata intr-o coliba alaturata celei in care locuiam, o terasa acoperita cu frunze uscate. Zilnic, cate 3-4 femei faceau cu schimbul la bucatarie. Masa era prompt servita la ore fixe, desi nimeni nu avea ceas in comunitate. Nu ne asteptam sa gasim atata organizare in mijlocul junglei. Mancarea era foarte simpla, dar extrem de gustoasa. Multa yuca (o radacina asemanatoare cartofului), platanos - niste banane mari, care se pot consuma doar gatite (fripte, facute piure si amestecate cu alte plante), oua de la cele cateva gaini si porumb.

BAUTURILE DE BAZA: GUAYUSA SI CHICHA. Cum la 18:30 se innopteaza (ziua este egala cu noaptea), iar la ora 20:00 toata comunitatea doarme, trezirea se face la 3 dimineata! Pana la 4 se pregateste o bautura energizanta, ceai de guayusa, o frunza din jungla. Cafeaua si Red Bull-ul sunt nimica toata fata de guayusa. Poti sta doua zile treaz, fara sa simti oboseala, daca bei acest ceai miraculos.

Bautura alcoolica locala este chicha, facuta din yuca. Radacina se fierbe si se face piure. Se adauga o alta radacina dulce, apa si se lasa sa fermenteze o zi. Chicha capata un gust de iaurt, dulce-acrisor, este alba si putin vascoasa. Vreo trei zile poate fi consumata de copii, dupa care continutul de alcool creste si devine bautura pentru adulti.

In mod traditional, chicha este fermentata printr-un alt procedeu: radacina de yuca este mestecata si scuipata intr-un recipient, fermentarea producandu-se datorita salivei. Unele comunitati din jungla inca prepara chicha dupa aceasta reteta, a noastra nu (speram noi).

RITUAL

In credinta qichwa, raul fizic provine de la maladii ale sufletului, pe care samanul le vindeca prin ritualuri doar de el cunoscute. Samanii cunosc intrebuintarile a sute de plante medicinale. Ayahuasca este o liana care amestecata cu alte plante, da o licoare care provoaca viziuni. Prin intermediul ei samanul intra in contact cu lumea spiritelor. Poate vedea trecutul, viitorul, poate vindeca, poate indeparta, dar si aduce vraji, primeste sfaturi si puteri supranaturale pentru a restabili balansul intre noi si lumea spiritelor. In seara ritualului ne-am strans langa vatra din comedor. Samanul a baut o portie de ayahuasca, dupa care ne-a dat si noua ce a ramas. Este ca o cafea vascoasa, inchisa la culoare, extrem de tare, cu un puternic gust acru. Licoarea isi face efectul de obicei in 15-20 de minute, timp in care am stat cu totii la povesti. Cand samanul a rostit: "sunt gata", focul a fost imediat stins, cufundandu-ne pe toti in intuneric. M-am asezat turceste in fata lui. A luat in mana un manunchi de frunze special culese pentru ceremonie si a inceput sa ingane icaros, cantece sacre pe care le aude in lumea spiritelor. Din cand in cand, tragea dintr-un mapacho, o tigara de tutun cules din jungla. Sufla acest fum peste mine, iar cu frunzele il imprastia, alungand astfel spiritele rele. Prin acest ritual, samanul m-a curatat de energii negative - spiritele rele - care se ataseaza de oameni, creand probleme.