Batalie politica pe spinarea copiilor

Pentru ca nu mai are din ce plati salariile asistentilor maternali, Consiliul Judetean Constanta ameninta ca 400 de copii aflati in plasament vor fi dusi in orfelinate.

"Ne-au zis sa stam acasa. Ca se rezolva in timp. Dar pana «in timp» de unde gasesc bani pentru mancare?", spune, tremurand de indignare, Alexandrina Chicheanu, asistent maternal la Constanta. Femeia a venit cu inca 30 de colege sa protesteze din nou in curtea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.

"SA NU MA DAI!". Au venit cu baieteii si fetitele pe care ii au in grija, sa li se dea un raspuns, sa li se spuna verde in fata cat mai au de asteptat. De mai bine de o luna nu au mai vazut un ban. Mai mult - fapt care i-a ingrozit cel mai tare - , cei de sus vor sa le ia copiii din casa si sa-i duca la centrele de plasament. "Sa nu ma dai, Vali!", a inceput sa o implore una dintre fetite pe cea pe care o considera mama. Psihologii DGASPC au observat deja o stare de panica in randul copiiilor care au auzit ca s-ar putea sa fie internati din nou intr-un orfelinat. "Ar fi foarte traumatizant pentru ei sa fie incartiruiti din nou intr-un centru. Indiferent cat de bune ar fi conditiile acolo - nu este ca acasa. Si pe mine ma doare, ca, dupa ce am investit in el atata suflet, l-am invatat sa se poarte, sa uite de tarele mostenite, vor sa mi-l ia si sa uite tot ceea ce l-am invatat", se intristeaza un asistent.

MITING MATERNAL. Vestea ca 400 de copii ar putea fi retrasi din familii si internati in orfelinate i-a scos in strada pe asistentii maternali din Constanta

"MAMA EROINA". Alexandrina Chicheanu are 23 de copii. Atatia a ingrijit de opt ani, de cand este asistent maternal. Impreuna cu sotul ei, care este si el asistent, a tinut si cate patru bebelusi odata. Acum are doua fetite in ingrijire, iar criza i-a lasat si pe ea, si pe barbatul ei fara un ban. Acum, pentru a nu-si infometa copiii, trebuie sa se imprumute la vecini. "Copiii pe care i-am tinut in timp sunt la familii adoptive in strainatate. Parintii imi scriu si ma intreaba cum e la noi, daca ne-au marit salariile. Mi-e rusine sa le spun ce e acum in Constanta. Dar o sa le spun, sa afle si strainii cum se ingrijesc copiii la Constanta", zice Chicheanu.

Femeia ingrijeste acum un copil de 4 luni, care nu are nici acum certificat de nastere. Fara acest act, bebelusul nu beneficiaza de asigurare medicala si nici de lapte gratuit. Astfel, daca se imbolnaveste, banii pentru medicamente tot asistentul maternal trebuie sa-i dea. Intr-o camera a DGASPC, alaturi de un reprezentant al Directie, femeile isi varsa sacul cu necazuri: nu li se dau bani pentru concedii, pentru al doilea copil luat in crestere nu li se da decat un spor de 15% in loc de un al doilea salariu intreg (cum le dadeau pe vremuri fundatiile), rechizite nu au vazut niciodata, nici patuturi, paturi sau alte lucruri necesare cresterii unui copil, iar copiii la varsta scolarizarii sunt discriminati. La Gradinita nr. 51 din Constanta "m-am dus in aprilie sa-mi inscriu fetita, iar cand le-am spus ca e un copil al Directiei au sarit ca arsi, ca si cum ar avea scabie, si m-au anuntat ca inscrierile se fac in mai. In mai m-am dus iarasi si mi-au spus ca nu mai sunt locuri, ca inscrierile s-au facut in aprilie". Carmen Cristian este mama substitut a unei fetite de 2 ani, cu handicap. "Am luat-o de la varsta de 2 luni. Mie mi-a murit fetita la 10 ani si toata dragostea pentru ea s-a indreptat spre aceasta fetita. Va dati seama ce simt daca mi se ia copilul! Ce atentie o sa i se dea intr-un centru de plasament - o sa moara acolo!" A luat-o pe fetita semiparalizata (cu microcefalie), iar acum copilul merge, alearga, vorbeste - se comporta ca un copil normal.

Colac peste pupaza, conform noilor abrambureli de la Ministerul Sanatati, nici medicamente gratuite nu se mai elibereaza. Pentru Carmen Cristian e un mare necaz, intrucat fetita ei cu handicap are nevoie de tratamente de trei milioane si jumatate pe luna. Au fost luni in care a existat aceeasi criza de medicamente, dar macar avea salariul de asistent maternal de 4.600.000 de lei, din care le cumpara. Acum nici salariu nu mai are. Iar tratamentul nu poate fi intrerupt.

AMENINTARE. Toti dau vina si pe autoritatile locale, si pe Guvern pentru colapsul de la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Constanta (DGASPC). Iar cei aratati cu degetul isi paseaza vina ca pe un carbune incins, de la Consiliul Judetean Constanta la reprezentantii Guvernului si invers. Solutiile propuse de CJC pentru iesirea din criza i-au naucit nu numai pe asistentii maternali, dar si pe reprezentantii Guvernului. Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului de la Bucuresti a trimis un comunicat prin care le atrage atentia: "Astfel de initiative pot conduce in timp la disfunctionalitati grave ale sistemului de protectie a drepturilor copilului si pot periclita integrarea Romaniei in UE, prin readucerea pe agenda Parlamentului European si a Comisiei Europene respectarea drepturilor copilului din Romania". De ce ar fi deranjata UE de scandalul din Constanta? Un proiect de hotarare "privind gestionarea situatiei de criza" al Consiliului Judetean Constanta, initiat chiar de Nicusor Constantinescu, prevedea, negru pe alb, ca o solutie ar fi "restrangerea temporara a retelei de asistenta maternala prin institutionalizarea temporara a copiilor", astfel economisindu-se lunar mai bine de doua miliarde de lei. Cu alte cuvinte, desi UE ne cere sa incercam sa renuntam la institutionalizarea copiilor in centre, bosii din Constanta zic si vor sa faca taman pe dos. Conform autoritatilor locale, principala cauza a colapsului este marirea numarului de asistati de la 10.000, cati erau anul trecut, la 16.000 in 2005, in conditiile in care banii veniti de la buget s-au misorat de la 333 de miliarde de lei la 290 de miliarde. Reprezentantii DGASPC spun ca au cerut Guvernului o suma de 487 de miliarde de lei pentru a le ajunge pana la sfarsitul anului, aproape dublu fata de ce au primit.

"CHESTIUNI". Banii alocati au fost impartiti in felul urmator: sa ajunga pentru mancare noua luni, iar pentru salarii, numai patru luni. S-au alocat de doua ori mai multi bani pentru cheltuieli materiale (hrana, medicamente, materiale sanitare etc.) decat pentru cheltuielile de personal (salarii). Lucru care a starnit nemultumirea prefectului, Dan Culetu. "Un manager, dupa parerea mea, intotdeauna, in momente de criza, trebuie sa ia o masura corespunzatoare. Eu, daca as fi fost manager acolo, si as fi facut socoteala, si as fi constatat ca oamenii raman fara salarii, as fi adoptat o alta masura. Intotdeauna, cand ai un buget, mai intai asiguri salariile, apoi cheltuielile materiale si dupa aia investitiile."

Desi se stia ca salariile vor ajunge doar pentru patru luni, Consiliul Judetean a considerat ca este mai important sa investeasca din bugetul propriu in constructii. 40 de miliarde de lei au fost cheltuite pentru ridicarea unor centre pentru persoanele care au depasit varsta de 18 ani si nu mai sunt primite in centrele de copii si pentru persoanele cu probleme neuropsihice. Din acesti bani s-ar fi putut asigura plata salariilor pentru trei luni. Argumentul lui Nicusor Constantinescu pentru aceasta decizie este... tocmai integrarea in UE. "Ca sa putem intra in Uniunea Europeana, fiecare si-a luat angajamentul sa facem niste chestiuni", ne spune presedintele CJC, cu patos. "As fi renuntat la sumele mari cheltuite pentru investitii, as fi mentinut o suma minima ca sa asigur continuarea, pentru ca anul acesta este un an mai dificil.", sustine, la randul lui, prefectul. Fata de 28 de miliarde din bugetul CJC, cat au fost alocate anul trecut, in 2005 s-au dat numai 2,5 miliarde, conform DGASPC.

SOCOTELI. In schimb, presedintele CJC face calcul pe o alta socotitoare: "Sa zicem ca aloc aceeasi suma din nou si anul acesta - 28 de miliarde. De la cele 190 de miliarde, pe care le-am primit de la Guvern, ajung la 220 de miliarde. Pana la 487 de miliarde cat este necesar...". Legea spune ca si consiliile locale trebuie sa ajute material sistemul de protectie sociala. Conform Hotararii nr. 5/25.03.2005 a CJC, pentru finantarea activitatii de protectie a copiilor si a persoanelor cu handicap, consiliile locale trebuie sa contribuie cu minimum 25% din costurile anuale pentru fiecare asistat. Dar pana acum nu s-a primit nici un ban de la consiliile locale. Dupa calculele lor ar trebui sa primeasca pe anul acesta cinci miliarde de lei.

"Nu au venit bani de la consiliile locale, pentru ca au bugete foarte mici.", ne zice Cristian Moldovan, purtator de cuvant al CJC. Insa, chiar si cu banii de la administratia locala, tot nu iese totalul de 487 de miliarde, cat spune Nicusor Constantinescu ca e nevoie. Consiliul Judetean a "reusit" sa atraga zero lei din sponsorizari pentru sistemul de protectie sociala. Reprezentantii autoritatilor locale se considera indreptatiti sa primeasca mai multi bani de la buget, intrucat, spun ei, conform datelor de la CJC, judetul Constanta este al doilea contribuabil la bugetul national cu un aport de 10,7%, insa, in ceea ce priveste distributia banilor de la Bucuresti in teritoriu, este pe pozitia 37.

SOLUTII. Cea amenintatoare, adica restrangerea retelei de asistenti maternali, este ascunsa acum sub pres. Presedintele DGASPC, Petre Dinica, spune "ne-au fost cerute propuneri de solutii si aceasta a fost postata de cineva pe site". Cei cu care am vorbit de la DGASPC condamna si ei acum aceasta posibilitate. "Ar fi dramatic pentru copii. Ei nu sunt niste jucarii. Plus ca reforma ar fi in aceste conditii egala cu zero", zice Mirela Gene, directorul adjunct al Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului. Mai putin ingrijorat de aceasta solutie este chiar Nicusor Constantinescu, cel care pe site-ul oficial www.cjc.ro este chiar initiatorul proiectului. El chiar recunoaste ca nu exclude aceasta varianta, in ciuda protestelor venite din toate partile. "E vorba sa reusim sa trecem anul acesta. Ne gandim sa trimitem in concediu fara plata o treime din asistentii maternali si 60% din angajatii Directiei." Iar copiii plasati la cei peste 100 de asistenti luati in calcul vor fi trimisi inapoi la centrele de plasament. Conform legii, bebelusii sub 2 ani nu pot fi institutionalizati, dar Nicusor Constantinescu va face in asa fel, incat sa nu incalce legea. Adica pe cei mici ii va pastra in asistenta maternala. O alta solutie de-a lui Constatinescu ar fi desfiintarea tuturor cantinelor de la centrele de plasament. In schimb, ar face una singura pentru toti, iar mancarea ar fi adusa cu masini frigorifice la camine.

Paralel cu propunerile presedintelui CJC, Guvernul a venit si el cu solutii, dar o parte din ele a fost desfiintata de cei de la Consiliul Judetean. De exemplu, in urma unui control la Constanta al ANPDC, s-a propus transferul sumelor alocate trimestrelor trei si patru pe trimestrul acesta. Dar, conform lui Cristian Moldovanu, purtatorul de cuvant al CJC, banii pentru trimestrele respective s-au terminat. "Vedeti voi vreo propunere de la ANPDC care sa implice Guvernul? Ne implica numai pe noi", puncteaza Moldovanu.

CONFLICT POLITIC. Prefectul considera ca aceasta criza este generata de un conflict politic. Constanta este un fief al PSD, principalul partid de opozitie. "Presedintele Consiliului Judetean valorifica politic problema asta, acuzand actualul Guvern ca nu poate gestiona aceasta criza. Dar criza este creata de fapt de cheltuielile anului precedent, in cea mai mare parte. E foarte simplu sa spun: «Nu am bani, sa-mi dea Guvernul bani!». Dar se gandeste cineva ca Guvernul PSD a cheltuit sumele aferente anului 2005? Noi trebuie sa platim acele facturi", declara prefectul Dan Culetu. La randul sau, Nicusor Constantinescu, vicepresedinte al Organizatiei Judetene PSD Constanta, sustine: "Eu nu am vrut sa pun politic aceasta problema, dar in 2003 (cand guverna PSD - n.r.) nu a fost nici o problema".

EFECTELE INSTITUTIONALIZARII

CREATIVI. Consiliul Judetean face si cumparaturi, si economii, punand in pericol sanatatea copiilor Conform Magdalenei Dumitrana, specialist in psihologia copilului institutionalizat, exista foarte multe efecte negative asupra dezvoltarii copilului generate de plasarea lui intr-un centru de plasament. Printre acestea, Dumitrana remarca intarzierea in dezvoltarea fizica si motorie, precum si o sensibilitate mai mare la imbolnaviri. Mai mult, pot aparea si intarzieri in dezvoltarea mintala si de limbaj. Lipsa de adaptabilitate, de autocontrol, apatia, indiferenta, apasarea psihica, tendinta mai mare spre nevroze pot fi si ele consecinte ale institutionalizarii. La capitolul probleme de comportament, Magdalena Dumitrana aminteste de hiperactivitate, incapacitate de concentrare, somn nelinistit, nevoie excesiva de afectiune, conduita de atragere a atentiei, egoism in joc, lipsa de experienta in ceea ce priveste jucariile, nesupunere, crize de furie. Pe langa adaptabilitatea sociala redusa, rigiditatea relatiei sociale si absenta sentimentului social, mai poate aparea si frecventa mai mare a comportamentului antisocial si a delincventei. Din cauza institutionalizarii apar probleme specifice si in perioada adolescentei: dificultati in a-si gasi prieteni, in a mentine prietenia si relatiile afective, dificultati in a manui banii, in a-si organiza si conduce viata.

MANCAREA STRICATA

Asistentii maternali acuza DGASPC Constanta ca primesc pentru copii mancare stricata. Conform unor reglementari, copiii plasati in asistenta maternala nu mai primesc bani pentru hrana, ci direct mancare. Sub protectia anonimatului, asistentii spun ca au primit pateuri stricate, branza puturoasa, piept de pui alterat. E adevarat ca au fost si alimente in regula, dar si produse care, daca nu expirasera de catva timp, erau in curs de expirare. Adica primeau doua lazi de saratele care aveau termen de garantie doar pentru inca doua zile. "Dar poate manca un copil doua lazi de saratele in doua zile? De la Consiliul Judetean se duc lunar cam 300 de milioane de lei catre un angrosist. Si nici un reprezentant al OPC nu a facut vreun control pana acum acolo, intrucat, zice Nicusor Constantinescu, nu s-a facut nici o reclamatie scrisa pe aceasta tema". O alta nemultumire a asistentilor maternali, legat de hrana, este ca mancarea nu este distribuita in functie de varsta copilului. Bebelusii de 4 luni primesc aceleasi alimente ca si un copil de 4 ani. "Nu poti da unui copil de 4 luni saratele. De ce nu ne dau noua bani sau bonuri sa cumparam noi ce trebuie pentru copil? De ce cumpara ei?", se intreaba o mama. "Pentru ca asa facem economii", raspunde Nicusor Constantinescu.