Căluşarii, la Columna lui Traian

La prima editie a Festivalului Callatis la Roma, romanii se infratesc (si oficial) cu italienii. Se semneaza acte oficiale care atesta schimbul cultu­ral intre comuna Limanu si comuna Santa Marinella, intre municipiul Slatina si sectorul III din Roma, intre Sectorul 5 din Bucuresti si sectorul VII din Roma. Miercuri, 10 august, la Columna lui Traian au intrat in hora primarul din Limanu – Nicolae Iustin Urdea, presedintele Consiliului Local al comunei Santa Marinella - Giam­piero Rossanese, viceprimarul Romei – Federico Rocca, Lavinia Sandru – di­rectorul artistic al Festivalului Cal­la­tis, si turistii care se aflau la Foro Tra­iano – indieni, chinezi, japonezi, fran­cezi, englezi etc. Strainii au fost fas­cinati de tambalul portabil al tarafului din Morunglav, dar si de ca­lu­sarii din Ansamblul Folcloric al Sla­ti­nei. Chinezii se fotografiau cu pa­la­riile calusarilor, indienii incercau sa in­teleaga ce hram poarta tambalul span­­­zurat de gat, un grup de israelieni le luara pe oltencele din ansamblu la dans, iar copiii de la Cercul de de­sen "Culoare si Vis" din Corbeni – in­drumati de profesoara lor Elena Stoi­ca – pictau in timp real ceea ce se in­tampla la poalele Columnei lui Traian. Au pictat istoria care se nastea chiar acolo, la picioarele imparatului Traian.

In seara aceleiasi zile istorice, 10 august, concertul folcloric de la Accademia di Romania a fost o confirmare deplina a previziunilor organizatorilor privind impactul valorilor identitare asupra publicului, indife­rent daca acest public este romanesc sau eclectic. Ipingeaua lui Ion Cre­­teanu a facut ravagii, ca si cantecul lui salbatic si duios in acelasi timp, acompaniat de un taraf superprofesionist, de care nu s-a prea stiut pana acum. Este vorba despre taraful din Mo­run­glav, care poate da lectii de cu­noas­tere si interpretare multor ansambluri vizibile. Taraful este construit pe structura familiei Enache (familie de lautari vestiti, a caror genealogie, atata cat se poate reconstitui, se confunda cu continuitatea lautariei). Iar vioristul cetei, Mircea Enache, a dat o lectie de virtuozitate pe care putini lautari o pot egala: cantecul la fir de par. Este vorba despre un fir de coada de cal, luat de la arcus, legat pe coarda sol a viorii, dupa care vioristul il trece printre degete ca la buhai, in timp ce, cu mana stanga, potriveste notele ca la interpretarea obisnuita, dar numai pe coarda sol. Firul de par, fiind bine frecat cu sacaz, "scartaie", dar scartaitul e transformat in cantec de maiestria vioristului.

Taraful din Morunglav este coordonat de sapte ani buni de Ion Creteanu (care mai conduce doua, pe cel din Grecesti – Dolj si pe cel din Albotina – Timocul bulgaresc). "Ultimul dac a coborat de pe Co­lumna!", a spus Florentina Satmari, prezentandu-l pe rapsod, iar acesta a anuntat, la microfon, "stirea" ca perioada de desfasurare a festivalului coincide cu o comemorare sacra: "S-au implinit 100 de ani de la moartea lui Badea Cartan" – a spus rapsodul. Gheorghe Cartan (1849-1911) a fost un taran din zona Sibiului, care a parcurs pe jos drumul de la Cartisoara la Roma, pentru a vedea cu ochii lui Columna lui Traian. "Un dac a coborat de pe Co­lumna" titrau la vremea aceea ziarele din Roma. Iar la Festivalul Callatis 2011 se scrie istoria pe care o vor invata urmasii lui Badea Cartan, dar si urmasii impara­tului Traian. Ave Callatis, ave Roma!

Gonita de la Calus!
Tambalistul morunglavenilor, Cornel Enache, a facut si el o demonstratie despre ce ce poate face cu un tambal mic, de piept, mai ales cand ai pentru cine si pentru ce sa canti. Este unul dintre cei a caror ureche se apropie de perfectiune. O alta revelatie a Festivalului Callatis a fost Alina Dorobantu din Curtisoara – Olt, care a amutit realmente, cu cantecul ei, publicul venit la spectacol. Eleva in ultimul an la Liceul "Radu Greceanu" din Slatina, Alina a fost "recrutata" din randul dansatorilor de la ansamblul folcloric al Palatului Copiilor "Adrian Baran" din Slatina. Interesant este ca, desi era lite­ralmente gonita de la repetitii, Alina nu s-a lasat pana nu a invatat Calusul, care e un dans exclusiv barbatesc. Este aproape sigur ca, daca nu-si va taia singura radacinile, prin compromisurile curente ale profesiei de "interpret de muzica populara", Alina va ajunge la un nivel de succes si profesiona­lism de care si Maria Tanase ar fi mandra.