Când autorităţile nu-şi iau pastilele

Când la televizor sau în paginile ziarelor sunt prezentate cazuri de persoane cu probleme psihice omorâte în bătaie într-un centru pentru persoane cu handicap psihic sau imagini cu "beneficiarii" ce trăiesc în condiţii inumane, autorităţile scuipă în sân şi se fac că nu au mai auzit de aşa atrocităţi. Apoi iau măsuri de ochii lumii: schimbă un şef de centru, pentru a-l promova mai târziu, dau în judecată îngrijitori, cu riscul întoarcerii lor în sistem.. În realitate, problemele sunt cunoscute de toţi cei care gestionează aceste centre. Un reportaj BBC a tulburat din nou apele.

Click pentru a urmări reportajul BBC

Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică (CRRN) Cărpenişu. Un conac roz, mutilat de vreme şi înconjurat de garduri. 85 de oameni îşi petrec zilele aproape identic. Se trezesc, se spală, când se spală, mănâncă în ture în sala de mese cu mobilier ponosit, ascultă apoi manele în diverse camere numite pretenţios "cluburi", încăperi destinate unor activităţi reale de recuperare şi terapii. Seara mănâncă insuficient, firma de catering nu asigură decât două mese pe zi, şi se culcă.

Orice vizită e prilej de bucurie, de sărutat de mâini, de mângâieri şi cerşit de atenţie. Nici nu vor altceva decât să fie băgaţi în seamă, să vorbească şi să arate că pot fi utili.  Monotonia zilelor e întreruptă de crizele de epilepsie sau de nervi ale vreunui "beneficiar".

La câţiva kilometri, tot în judeţul Giurgiu, un alt centru pentru persoane cu probleme psihice: Bolintin Vale, 76 de suflete. Atmosferă apăsătoare. Un cuplu, Dorinel şi Ana turuie întruna despre cât e de bine la centru, cât e de cald, cum au mâncare pe săturate. Când nu e nimeni din personalul de supraveghere pe lângă ei, Ana scrie pe o foaie: "Vreau la căsuţe la Grădinari, cu Dorinel, vă rog". Şi Gheorghe are acelaşi vis şi strecoară o vorbă, atunci când nu se uită fix prin bucăţile de oglindă şi sticlă ce-l fascinează mai toată ziua.

La Bolintin Vale, în urma unui scandal de presă din 2007 care dezvăluia cum sunt îngrijiţi bolnavii, directoarea centrului Lucreţia Iancu a fost demisă. Demisă pentru incompetenţă, a fost apoi avansată consilier principal la Autoritatea Naţională a Persoanelor cu Handicap (ANPH). În 2009, o profesoară bolnavă de schizofrenie a fost omorâtă în bătaie de două îngrijitoare. DGASPC Giurgiu a dat în judecată 8 îngrijitori care au fost de gardă în zilele de agonie ale femeii. Dar, dacă îngrijitori câştigă procesul, se întorc "la treabă". În septembrie anul trecut, un alt incident a fost muşamalizat: o femeie de 60 de ani, bolnavă de schizofrenie paranoidă, a suferit arsuri grave prin expunere la foc deschis în incinta centrului.

Un reportaj al televiziunii britanice BBC, realizat în decembrie 2009 în cele două centre din Giurgiu, a scos din nou mizeria de sub preş . Materialul va fi redifuzat mâine, 5 februarie, pe BBC.
HAI SĂ DĂM VINA PE ALŢII
Reportajul TV, al cărui rezumat a fost difuzat în decembrie 2009, a fost completat la sfârşitul lunii ianuarie. Filmul arată "moştenirea lui Ceauşescu" şi ce s-a întâmplat cu orfanii ale căror imagini îngrozeau lumea imediat după 90. Astfel e prezentată "duhoarea de corpuri şi urină, saltelele putrede, plăpumile murdare, copii dormind în fecale".

Reporterul spune că la Cărpenişu par a fi mai mulţi copii în centru, deşi este un centru destinat adulţilor, şi că în cele câteva camere sunt înghesuiţi peste 160 de oameni cu vârste până la 80 de ani. La Bolintin se spune că sunt 100 de pacienţi de care au grijă o singură asistentă şi 6 îngrijitori. Într-o baracă de lemn jurnaliştii arată că au găsit 15 persoane cu dizabilităţi grave, stând pe scaune inconfortabile în frig. S-au arătat impresionaţi de rănile cangrenate ale unuia dintre cei care stăteau în baracă.

Deşi un raport al Inspecţiei Sociale, realizat în martie anul trecut, arăta exact aceleaşi probleme , adică stare de degradare avansată a clădirilor, mâncarea puţină, curăţenia îndoleinică - "şoareci, aerul e irespirabil, persistând un miros sufocant din cauza noxelor eliminate de sobele de teracotă" , îmbrăcămintea şi încălţămintea insuficiente - , şi DGASPC Giurgiu a dispus mai multe sancţiuni de-a lungul vremii, abia în urma reportajului difuzat pe 21 decembrie 2009 s-a pornit avalanşa reacţiilor autorităţilor responsabile.

Pe 22 decembrie vin în control. ANPH, ANPDC şi Inspecţia Socială. S-a constatat, în primul rând, că reprezentanţii televiziunii britanice au intrat în centre fără acordul scris din partea DGASPC. "Iniţial, am crezut că sunt irlandezii de la o fundaţe cu care colaborăm şi au zis că vor să intre să dea nişte cadouri de Moş Nicolae. Li s-a interzis să filmeze, dar au avut cameră ascunsă", precizează şefa de centru de la Cărpenişu, dr. Clemi Scarlat. "Ne-am îngrozit când am văzut ce spuneau. Avem 85 de beneficiari de care au grijă 68 de oameni. Nu e niciun copil la noi. E o fetiţă care face 18 ani în februarie, dar a fost mutată aici cu recomandarea medicilor, că îşi face şi sieşi rău, şi le făcea şi celorlalţi copii cu care stătea în casa de tip familial", spune doctorul.

Şi cei de la Bolintin au de contestat mai multe aspecte prezentate în film. "Picioarele acelea roşii sunt ale unui beneficiar ce suferă de tromboză şi nu se deplasează. Stătea în picioarele goale pentru că era foarte cald, nu cum au zi ei, că era frig. Cât despre cei 15 din baraca de lemn, acolo e o clădire unde îşi petrec timpul iarna", explică şeful interimar al centrului Bolintin, Vale Alexandru Gheorghe. Şi aici e o singură tânără care împlineşte 18 ani în primăvară, aşa că nu înţelege de unde a apărut informaţia că în centru ar fi mulţi copii laolaltă cu adulţi.


REALITATEA AUTORITĂŢILOR
Pe baza declaraţiilor şi a rapoartelor celor de la centre, DGASPC Giurgiu încearcă să demonteze reportajul BBC: beneficiarii primesc mâncare suficientă, dovadă sunt meniurile elaborate şi aprobate de medici, spaţiul este încălzit, la Bolintin fiind o centrală termică şi calorifere în toate spaţiile, iar la Cărpenişu sobele au fost curăţate la începutul iernii. În materialul TV se spune că nu există medicamente, dar DGASPC precizează că niciodată nu au fost probleme legate de aprovizionarea cu neuroleptice şi alte medicamente necesare. Cât priveşte plăgile, "sunt două persoane care-şi provoacă singure escoriaţii la nivelul feţei şi mâinilor".

Însă Inspecţia Socială arată că DGASPC Giurgiu nu a făcut chiar tot ce-i stătea în putere să schimbe situaţia în cele două centre şi recomandă desfiinţare lor până în august anul acesta: "Din verificarea documentaţiei existente în cadrul centrelor, reiese că DGASPC Giurgiu a transmis fragmentar centrelor sus menţionate rapoartele de inspecţie, deoarece acestea nu conţineau planurile de propuneri şi recomandări ale echipei de inspecţie în privinţa situaţiilor constatate", se precizează în raportul realizat ca urmare a inspecţiei din noaptea de 22 decembrie.  

Directoarea DGASPC Giurgiu  spune că centrele arată cum arată pentru că sunt "în curs de închidere şi nu s-au mai făcut investiţii". "Am dispus în urma reportajului BBC o anchetă administrativă, dar e suspendată pentru că am înţeles că s-a dat ordin să fiu destituită.  Am făcut controale, am dat sancţiuni, 84 numai la Bolintin anul trecut. Pentru formarea personalului n-am primit niciun ban şi cu toate astea am făcut formare şi specializări cu fundaţii străine. Beneficiarii au norma de hrană pe zi de 8,3 RON. Cum să faci 3 mese pe zi şi două gustări din banii ăştia? Şi totuşi ne descurcăm. Cât despre cele două minore din centru, mi s-a imputat că am încălcat interesul superior al copilului. Dar dacă asta a fost recomandarea medicală?... Ca şi în cazul contenţionărilor (n.r. imobilizarea pacienţilor care se automutilează). Avem recomandare de contenţionare de la psihoterapeut pentru o persoană ce a înfipt o şurubelniţă în piciorul unui salariat", explică directoarea DGASPC Giurgiu, Adelina Voicu.

Mai sus, pe lanţul ierarhic, la Consiliul Judeţean Giurgiu, urmează să se ia o decizie. "Ni s-a recomandat de către ANPH să demitem conducerea executivă de la DGASPC Giurgiu. Încă nu am hotărât nimic. Ştim şi noi că centrele sunt supraaglomerate şi clădirile sunt cum sunt, dar centrele sunt în curs de desfiinţare. Anul trecut au avut sumele necesare pentru funcţionare, astfel că la sfârşit de an au avut restanţe la furnizori doar de 3 miliarde de lei vechi, mult mai puţin ca în alţi ani.

Consiliului Judeţean i se recomandă în noua lege, insinuant, să completeze sumele pentru aceste centre, am făcut asta, dar nu ştiu sumele pe dinafară", declară preşedintele CJ, Dumitru Beianu. Bani mai mulţi, spune Beianu, consiliul nu are de unde, pentru că fondurile europene se dau pentru reabilitarea unor centre mari, pe care tot ei ne recomandă să le desfiinţăm. În plus, sumele stabilite prin standardul de cost prin legea din acest an sunt mai mari pentru persoanele aflate în CRRN-uri (n.r. centre de reabilitare şi recuperare) decât cei din locuinţe protejate (n.r. 26 163  vs. 14 796 pe an de beneficiar). ANPH-ul nu se înghesuie nici el să ajute la dezinstituţionalizare, astfel că cei din Giurgiu cer sprijinul unor fundaţii străine pentru a închiria apartamente beneficiarilor de la Bolintin şi Cărpenişu. Până în vară tcentrele trebuie să dispară.
CONDIŢIILE DE LOCUIT, NU ALTCEVA
Din toată această gâlceavă şi din maldărele de rapoarte, cei care pot da măsura situaţiei de la Bolintin Vale şi Cărpenişu sunt "beneficiarii" serviciilor: nebunii.

Când intri în pavilionul principal al conacului boieresc de la Cărpenişu, mulţimea de suflete adunate în jurul unei mese sau stând fără noimă pe scaune te loveşte ca un tablou absurd. Deasupra capetelor lor - bride şi picturi opulente, scrjelite ce-i drept, dar încă dovadă a unei perioade de glorie barocă. Câţiva mâzgălesc cu creioane tocite nişte foi. Mulţi întind mâna doar să-i atingi, să simtă o mângâiere. O femeie se strecoară şi şopteşte la ureche că nu mai vrea să stea aici. Visează la "căsuţele protejate". Sobele din saloanele mari sunt încălzite, dar mai sunt câţiva oameni care nu-şi dau jos mănuşile: frigul le-a intrat în oase.

Un băiat pasionat de croşetat a învăţat meşteşugul de la o franţuzoaică acum mulţi ani, cere fără răgaz fire de împletit. Un poet care dedică poezii de primăvară, perfect lucid la ora vizitei, spune că e tare rău la centru, dar nu vrea să intre în amănunte. La masă vin tăcuţi, traversând curtea. Azi au în meniu ciorbă de legume, două linguri de pilaf simplu şi doi biscuiţi. N-a mai venit cateringul pentru că, ne explică directoarea Clemi Scarlat, a murit şeful firmei şi două zile trebuie să  se descurce cu proviziile din magazie. Unii dintre "beneficiari" te privesc pieziş şi se feresc când vrei să dai mâna cu ei. "La noi niciodată beneficiarii nu sunt loviţi. Toate controalele constată condiţiile de locuit, fără a se ţine cont că în curând nu vom mai sta aici. Niciodată nu am fost acuzaţi de rele tratamente", declară şefa de centru. La masă, un tânăr are o criză de epilepsie. Ceilalţi îşi continuă masa, privind pe furiş cum o asistentă îi face o injecţie şi-l ajută să nu-şi scape limba pe gât. Senzaţia centrului e bătrânul care zâmbeşte întruna şi îţi arată pipa meşterită de el dintr-un dop de tablă şi un băţ găurit.

La Bolintin, câţiva pacienţi stau lipiţi de caloriferele calde. La televizoarele din "cluburi" urlă manelele şi timpul curge la fel. În baraca de care vorbeau cei de la BBC sunt vreo 20 dintre ei, aliniaţi pe scaune, unii legănându-se, alţii impasibili. Acelaşi fond muzical. Ni  se cer ţigări. Un cuplu vrea la căsuţe neapărat şi pentru asta nu uită de salamalekuri pentru şeful de centru, directoarea DGASPC Giurgiu şi preşedintele Consiliului Judeţean. Cei doi îi ştiu pe toţi pe nume şi ne spun "ce oameni extraordinari sunt dacă ne ajută să plecăm la căsuţe".

Nebunii din Giurgiu au un mesaj pentru politicieni. Un domn citit, cu alură de intelectual, ţine neapărat să le transmită ceva: "Spuneţi-le că aşa a zis un nebun. Atât: 'Voi sunteţi urmaşii Romei/ Nişte răi şi nişte fameni/ I-e ruşine omenirii/ Să vă zică vouă oameni'".


CUM E LA "CĂSUŢE"
Eldorado pentru "beneficiarii" din centre sunt casele de tip familial sau locuinţele protejate de la Giurgiu. Sunt 38 de norocoşi care beneficiază de aceste servicii în judeţul Giurgiu. Am vizitat două astfel de locuri: unul aflat la parterul unui bloc şi unul într-o vilă frumoasă. Locurile au fost amenajate cu ajutorul unei fundaţii irlandeze, Comber. Beneficiarii de aici au un spaţiu plăcut, încălzit, mobilier nou, cuptor cu microunde, frigider, aragaz, tot ce trebuie într-o casă de oameni gospodari şi moderni. E zi de curăţenie şi unii au spălat pe jos, alţii se ocupă de mâncare.

La apartament o cunoaştem pe Paulica, venită la "căsuţe" de la centrul din Cărpenişu în urmă cu 2 ani. Îi place mult muzica şi ascultă tare "Ineluş cu piatră albastră". Îi spunem că o să mergem în vizită şi la Cărpenişu şi la Bolintin, moment în care Paulica şi colega de cameră se crispează şi-şi duc mâna instinctiv la piept. "Nu merg acolo, nu mergem, nu vreau. Mă bat cu palmele la ochi femeile. Nu mergem", scânceşte Paulica. La fel reacţionează şi un tânăr care spune că e venit de la Bolintin. Îşi aminteşte clar de doi îngrijitori care "dădeau cu pumnii" şi ne spune să le transmitem salutări.

Cei din casele familiale pot munci, sunt câţiva care au în grijă scări de bloc pe care trebuie să le spele, cum e şi Laurenţiu, un tânăr de 21 de ani foarte vorbăreţ. Merg şi la biserică, în parc, pot avea şi obiecte personale. Permanent, în casă, e o persoană care-i supraveghează.


REACŢIE ANPH
"Autorităţile române continuă reformarea sistemului şi protecţia persoanelor cu handicap prin implementarea politicilor proactive şi a bunelor practici, astfel încât să poată controla problemele care au făcut posibile cazuri particulare ca cele semnalate.

Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Cărpeniş şi Complexul de servicii Bolintin Vale sunt incluse în Planul Judeţean de Restructurare/Închidere a instituţiilor rezidenţiale pentru persoanele adulte cu handicap 2009 şi sunt prevăzute pentru a fi închise în următorii 3 ani. În urma închiderii celor două centre vor fi înfiinţate servicii alternative (locuinţe protejate şi centre de îngrijire şi asistenţă), în care vor fi transferate persoanele cu handicap rezidente în centrele menţionate."