Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Popești-Leordeni, așezare în sud-estul Capitalei. Populație: 42.468 de locuitori. Cazuri confirmate SARS-CoV-2 în ultimele două săptămâni: 405 persoane. Rata de incidență: 9,54 la mia de locuitori. Decizie strategică - de pe data de 21 noiembrie, Popeștii și Leordenii au intrat în carantină. Tot atunci, din buticul-cârciumă de pe strada principală s-a lansat pentru prima dată avertismentul: „Trage-te, bre, pe trotuar că te calcă Covidu’”.
Coronavirusul este privit în marginea Bucureștiului ca o gripă de sezon. Pandemia nu a schimbat mare lucru aici, doar s-a înmulțit numărul de ambulanțe. Iar de când s-a pus și carantina, au fost parcate mai multe echipaje de Poliție, iar lumea a început să mai poarte mască. „Înainte, din 10 inși, vreo trei-patru erau pe gol. Nu purtau mască. Acum au toți protecția pe gură”. Ilie Constantin e șofer de taxi, din marginea Popeștiului. Ca mai toți, se vaită de lipsă de clienți, că îl bagă pandemia în faliment, și amestecă virusul cu politica: „Carantină, carantină, dar când or să vină ăilalți la putere ce or să facă?”.
Mai departe, la vreun kilometru de centrul urbei, se află un fel de tribună a parlamentului, în variantă locală. Șapte inși stau roată în fața buticului-cârciumă și trag palmat din sticluțe cu albitură. Fiindcă e trecut de 11, unii au cerut și felul doi – doza de bere. Subiectele sunt încinse și bazate pe ultimele informații despre vecini și izolare. În capul străzii stă un echipaj polițist - jandarm, dar adunarea zice că are imunitate. „Noi nu încălcăm legea aici. Noi așteptăm autobuzul”, rânjește unul în echilibru pe bordură. La cinci minute apare un autobuz care oprește fix în fața „Parlamentului”. Câțiva călători coboară printre oratorii care rânjesc mulțumiți. Acoperirea funcționează perfect. N-au avut nicio moțiune din partea Poliției în ultima perioadă.
Citește pe Antena3.ro
Oratorii de Leordeni rostesc discursuri rupte doar de tărie sau de fum de țigară, în fața ușii pe care e lipit un A4 care îndeamnă la purtat masca de protecție. Mai toți sunt de aripă radicală, nu cred în grozăvia coronavirusului. “Da’, ce, p-aia de a ars în casă săptămâna trecută tot virusul a omorât-o? Ce, a aprins carcalacu aragazul?”, începe unul. Are mască, să nu-l prindă jandarmii, dar trei sferturi de față e pe afară. E în opoziție cu un tehnocrat, unul cu protecția trasă să-i protejeze doar bărbia: „Ăștia anunță câte 1.000 de cazuri pe zi. Un spital are 100 de locuri. Unde-i pune pe toți? E virus, dar nu de asta o să murim. O să murim de foame”. Un tradiționalist nu este de acord cu niciunul. Trage din chiștoc și crede că impunerea carantinei în Leordeni e absurdă din motive rezonabile ce țin de alimentație – „noi, aici, mâncăm ca la țară. Ceapă, usturoi… nu se prinde de noi”. Lângă gura căscată a vânzătoarei de la butic, un altul – cu principii mai extremiste – privește crâncen pe sub căciulă: „Dar de ăia din Herăstrău de ce nu se spune nimic? Că erau cârciumile pline și n-au pățit nimic”. Adunarea își proclamă verdictul: „E boală. Da’ nu e așa cum se vede la televizor. Lumea trebuie să știe că virusul ăsta e bacterie care îngroașă sângele și dai în tromboză”.
Salvarea din Merilor: episod nou de serial turcesc
Nea Mitică stă în capătul Popeștiului, pe strada Leordeni. Dă cu mătura liniștit în fața porții și habar nu are de ce e în carantină. Știe de decizia de la Guvern fiindcă a văzut la televizor. Pe viu, nu a venit nimeni să-i zică ceva, a bunghit doar echipajul de stă dosit la intersecție, la Centură. „În izolarea asta e ca acasă. Doar stai. Dar în jurul meu nu știu pe nimeni care să aibă ceva”, arată omul în timp ce prin fața lui fulgeră o ambulanță în care se zăresc două combinezoane anti-COVID. În colț, pe Merilor, două femei tăinuiesc planul de carantină: „Lasă, Tanțo, că stăm acasă, ne uităm la televizor. A început un episod nou la serialu’ ăla turcesc”. La vreo zece metri depărtare e biserica catolică. Preotul împrăștie apă sfințită peste credincioși. Tanti Marta zice că „e carantină, dar nu e. Că lumea merge pe stradă”. Și ea umblă fiindcă s-a rugat la Dumnezeu și i-a dat Cel Bun un baston cu care să șchioapete până la biserică. „Am fost și la cimitir, că l-a îngropat pe un moș cu COVID”, își amintește bătrâna din pandemia de Popești. Pe urmă plânge: “Noi, bătrânii, hai… putem să murim. Dar tinerii? De ce, mânca-i-ar mama? Îți zic eu, de ce! Fiindcă parlamentarii sunt răi”.
„Pe aici nu se trece”, colț cu înghesuiala
În centrul Popești-Leordeniului este un echipaj al forțelor de ordine pus tactic: un agent și un jandarm, la intersecție, vizavi de piață. Polițistul are vestă de Rutieră și explică cum vine cu carantina. E ceva gen „pe aici nu se trece”. „Dacă ești, spre exemplu, din București, nu poți să treci pe aici înspre Oltenița. Noi recomandăm variante ocolitoare”, declară agentul de circulație. Pe lângă echipaj curg mașini înmatriculate în alte județe. Deocamdată acțiunea e la nivel de prevenție. La un alt filtru, la vedere, pe șosea, șoferii sunt verificați la acte de un subofițeri. Vadul e bun, dar cu oareșice stricăciuni de imagine: lângă gardul pe care scrie mare „Vip Escort Grup” și vizavi de o spălătorie auto unde se bulucesc vreo cinci mașini.
Pe trotuar e la fel ca înainte vreme. Doar că lumea poartă în buzunar hârtia pe proprie răspundere. Înspre București se vinde varză la sac, în curtea unei parohii e plin de lume. „Pentru ca să fim noi izbăviți de tot și de toate, Domnului să ne rugăm”, se aude din boxe. Un carantinat traversează o străduță și e deja în București. Se duce la un vecin, nu știe dacă îi trebuie hârtia specială. Între Popeștiul carantinat și Bucureștiul „la liber” nu există vreo graniță.
„Carantină, carantină, dar când or să vină ăilalți la putere ce or să facă?”, Ilie Constantin, șofer de taxi în Leordeni
