Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Călător pentru câteva ceasuri, ori pentru câteva zile, în Delta Dunării, te întorci de acolo povestind extaziat cât de mult te-au impresionat locurile, despre care vorbeşti folosind expresii precum: "univers de apă", "rai acvatic", "paradisul păsărilor", "tărâm mitic"... şi cine ştie ce alte vorbe poetice îţi mai trec atunci prin minte. Lauzi necontenit liniştea, natura, lipsa stresului... Totuşi, frumuseţea zilelor de vacanţă e oximoronică vieţii aspre pe care localnicii o duc aici. E greu însă de explicat de ce "oamenii Deltei", în ciuda vicisitudinilor cu care sunt confruntaţi zi de zi, rămân în continuare în satele durate în mijlocul apelor, ducând un trai aspru şi greu, mai ales iarna. E la mijloc o legătură intimă cu mediul, care se transmite genetic. Oamenii Deltei trăiesc de generaţii întregi după aceleaşi ritmuri ale naturii. Ei au o dietă bazată aproape exclusiv pe peşte - apropo, studii pe un grup de copii şi adolescenţi din Delta Dunării au arătat că aceştia au o imunitate crescută, faţă de copiii din alte zone ale ţării - şi o existenţă care se consumă sub provocarea crivăţului, a îngheţului, a izolării. Nouă, celorlalţi, ne e greu să trăim în locul lor - nici ei, şi nici noi nu ne dorim asta - dar ce putem face cel mai bine este să înţelegem Delta şi oamenii ei, să conservăm locurile şi tradiţiile, să nu creăm restricţii şi adversităţi. Să dăm o mână de ajutor, fiecare cum ne pricepem mai bine.
Salvaţi Dunărea şi Delta a militat încă de la înfiinţare, între altele, pentru limitarea activităţilor industriale din Delta Dunării, fiind în acelaşi timp susţinător fervent al dezvoltării de activităţi sociale benefice pentru comunităţi, dar inofensive pentru natură, precum ecoturismul, agricultura ecologică şi turismul cultural. Dacă ministrul Turismului şi Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, susţinea nu demult că Delta Dunării "nu este o prioritate naţională în acest moment" - turismul în zonă nu este unul de masă, ci unul de nişă -, Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta vede în dezvoltarea turismului în regiune o prioritate a dezvoltării economice şi sociale a celor 27 de comunităţi din Deltă. În cadrul unui proiect mult mai amplu, a fost organizat un curs de antreprenoriat "Cum să începi propria afacere", la care au participat 27 de persoane din localităţile Sf. Gheorghe, Murighiol, Letea, Crişan, Tulcea, Enisala, Mahmudia, Dunavăţ, Chilia Veche, Tulcea, Sălcioara, Vişina, Crişan, Jurilovca. Dintre interesele antreprenoriale şi ideile de afaceri pe care participanţii le-au formulat în timpul cursului reţinem câteva: atelier de împletituri din papură, legume ecologice produse în solar, valorificarea industrială a stufului ca material de producţie, podoabe şi suveniruri, servicii de cazare în case tradiţionale cu specific lipovenesc sau turcesc, camping cu arhitectură de inspiraţie tradiţională, salubritate/gestionarea deşeurilor din Delta Dunării, pensiune cu program de implicare a turiştilor în atelierul de "arta pescuitului", tabără de copii cu cazare la săteni şi program educativ pentru cunoaşterea Deltei etc. Să trecem în revistă măcar o parte din impresiile celor care au participat la cursul de antreprenoriat. "Plec îngrijorat de complexitatea afacerii pe care mi-am propus să o dezvolt, dar acum am curajul să o încep" (Nicu, 42 de ani, Tulcea); "Am participat la un curs interactiv şi am dobândit toate informaţiile necesare pentru ca să demarez şi să-mi dezvolt ideile antreprenoriale" (Cătălin, 28 de ani, Vişina); "După ce m-am întors de la muncă din Italia, i-am invitat pe prietenii mei italieni la mine. Ei mi-au spus că stau pe o mină de aur. Aşa că m-am hotărât să încep o afacere. Mi-a plăcut schimbul de idei şi opinii cu alţi locuitori ai Deltei" (Cristian, 23 de ani, Jurilovca); "Mi-a plăcut la acest curs faptul că am fost ajutaţi şi consiliaţi fiecare în parte asupra punctelor forte sau a aspectelor mai puţin bune ale ideilor noastre de afaceri" (Diana Petri, 24 de ani, Sf. Gheorghe).
Citește pe Antena3.ro
