x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De ce nu mai ajung în secuime banii de la București

0
Autor: Alex Nedea 01 Aug 2018 - 14:43
De ce nu mai ajung în secuime banii de la București
Vezi galeria foto


Județele Harghita și Covasna au ajuns printre cele mai sărace regiuni ale țării, motiv pentru liderii maghiari să ceară separarea de Guvernul de la București. Pe el îl consideră unicul vinovat pentru sărăcirea locuitorilor din centrul țării. Dar adevărul e mult mai nuanțat decât vor unii să se vadă.

„Guvernul României ne-a sărăcit. Românii sunt de vină”, este una dintre temele des folosite de liderii maghiari care cer astăzi autonomia Ținutului Secuiesc. Că oamenii din zonă sunt sărăciți, este un fapt care nu mai trebuie demonstrat: în județele Covasna și Harghita, sunt angajații cu cele mai mici salarii din țară, cu o medie de 1.700 de lei. Produsul Intern Brut în cele două județe este și el la coada clasamentului, iar creșterea lui a fost mult mai lentă decât în numeroase alte locuri din țară. Acești indicatori reflectă în principal, spun analiștii, că în zonă nu prea vin investitori. De ce? Un răspuns și-l poate da orice român care încearcă să traverseze regiunea. De la un capăt la altul sunt aproximativ 250 de kilometri, pe care trebuie să îi faci în cinci ore pe niște drumuri de coșmar. Șoselele sunt proaste pentru că în ele s-au investit printre cei mai puțini bani în ultimii zece ani. Am solicitat, prin sondaj, la mai multe consilii județene să ne spună cât au cheltuit în ultimul deceniu pentru investițiile în drumuri. Din răspunsurile primate, aveam să aflăm că Harghita și Covasna sunt pe ultimele locuri și la acest capitol. Comparativ cu Doljul, de exemplu, Covasna a cheltuit pentru asfaltări de șase ori mai puțin, 73 de milioane de lei, față de 448 de milioane. Harghita a investit în infrastructura rutieră de trei ori mai puțin decât Călărașiul. Unul dintre cele mai sărace județe din sudul țării a făcut cumva rost de 350 de milioane de lei pentru șosele, pe când Harghita abia a sărit de suta de milioane. Drumurile județene sunt în directa responsabilitate a consiliilor județene, instituții care ar fi trebuit să scrie proiecte europene pentru a primi fondurile necesare reabilitării infrastructurii rutiere. Iar în zonă, președinții de consilii județene au fost tot timpul reprezentanți ai partidelor politice maghiare, aceleași care strigă acum că Bucureștiul i-a sărăcit. Așa că, pornind de la acest fapt, am încercat să vedem cât din vina pentru lipsa de investiții o poartă Guvernul României și cât e mai degrabă o sumă de factori care țin de autoritățile maghiare locale.

Experimentul PNDL

Pentru analiza noastră am ales cel mai mare program de la Palatul Victoria, destinat dezvoltării localităților. Se numește Planul Național de Dezvoltare Locală și e un program pe care îl pot accesa consiliile locale și județene de pe tot cuprinsul țării atunci când vor să construiască sau să reabiliteze drumuri, poduri, grădinițe, școli sau cămine culturale. Uitându-te pe alocările făcute în acest program, poți să observi un lucru care nu are cum să nu dea apă la moară militanților pro-autonomie. Covasna și Harghita sunt pe ultimele locuri la sumele alocate de București pentru proiecte de modernizare a satelor și orașelor. Cele două județe primesc de două ori mai puțini bani decât Suceava, Caraș-Severin sau Vaslui. Un motiv în plus pentru politicienii maghiari să strige „discriminare!”. Dacă te uiți pe listele Planului Național de Dezvoltare Locală, orice om imparțial tinde să creadă că într-adevăr e vorba de o discriminare la mijloc. Căci localitatea din Covasna cu cele mai multe proiecte câștigate, 12 la număr, este Dobârlău, una dintre puținele localități din județ unde majoritari sunt românii și unde primarul este de la Partidul Social Democrat, aflat la guvernare. În jurul Dobârlăului, primăriile UDMR abia dacă au apucat să primească bani pentru două-trei proiecte. Așa că am mers la fața locului să vedem care e realitatea.

L-am găsit pe primarul din Dobârlău în fața unui munte de dosare care abia îi mai încăpeau pe birou: erau documentele pentru proiectele depuse și câștigate. Ne arată pe rând bibliorafturi groase cât o cărămidă și enumeră viitoarele investiții din localitatea lui: „Aici avem renovarea grădiniței de la Dobârlău, mai avem o școală gimnazială care urmează să intre în renovare și o vom mansarda, avem canalizare de două milioane de euro pentru două sate plus alimentarea cu apă, avem asfaltări în satul Dobârlău și în Lunca Măcrișului, avem podețe și punți pietonale în toate satele... Ce să vă spun? Muncim!”. Îl întrebăm direct pe primarul Bogdan Barbu dacă a fost avantajat de Guvern pentru că reprezintă o cumunitate majoritar românească. Ne spune că nu. Nici măcar nu a primit cât a cerut. El a depus 15 proiecte și i s-au finanțat doar 12. Dar că primăriile maghiare din județ nu prea au depus proiecte la București. Căci pentru a primi bani, trebuie mai întâi să ceri. „Din ce știu eu, s-ar mai fi alocat bani pentru Covasna, dacă s-ar mai fi depus proiecte. Ca județ, am avut mai puține proiecte decât restul județelor. Noi nu am avut suficiente proiecte, ca să luăm toți banii alocați”, spune Barbu.

„Nu am avut proiect refuzat”

Așa că am mers la primăriile cu administrație maghiară să îi întrebăm pe edili dacă au depus proiecte la București și administrația românească le-a refuzat finanțarea. „Nu am avut. Acesta a fost singurul proiect și s-a acceptat cu valoarea totală”, ne-a răspuns edilul de la Reci, Lehel Dombora. Restul primarilor chestionați ne-au răspuns în aceeași notă: „Nu am avut refuzat. Atât am cerut, apa pentru patru sate” (Levente Tusa, primar Catalina); „Deja pentru iluminatul public am primit banii, proiectul tehnic a fost deja decontat” (Levente Fejer, primar Zăbala); „Am avut un singur proiect și acela a fost aprobat” (Ferenc Tanczos, primar Brateș); „Nu am avut proiect refuzat!” (Tibor Balogh, Sânzieni); „Tot ce am cerut ni s-a dat, suntem foarte mulțumiți”( Laszlo Kovacs, primar Vâlcele).

Din informațiile culese, pentru județul Covasna era alocată o sumă mai mare de bani pentru proiecte de investiții. Numai că nu au fost suficiente solicitări. Așa că am putea condamna Guvernul României pentru multe rele din cele două județe, cum ar fi lipsa unei autostrăzi, dar e greu de acuzat că nu alocă bani primăriilor, dacă nu i se cer bani pe bază de proiecte. În cazul de față, experimentul nostru arată că primarii maghiari au fost cei care nu au cerut cât ar fi fost nevoie. Motivele sunt multe: unii nu erau la zi cu actele, alții nu s-au documentat suficient în privința condițiilor din program, iar o parte dintre primari, gospodari din fire, pur și simplu aveau localitatea pusă la punct la toate capitolele finanțate de program: școli, drumuri, canalizare etc. Niciunul dintre primarii cu care am reușit să vorbim nu s-a folosit de tema discriminării pentru a justifica lipsa de finanțare.

Dar românii din secuime se tem că aceste motive „raționale”, poate chiar justificate ale primarilor maghiari, pot fi speculate în alt fel de alții. „Din păcate, liderii maghiari se folosesc de aceste chestiuni pentru a ațâța comunitatea maghiară împotriva Bucureștiului: «Bucureștiul nu ne dă!», «Bucureștiul nu ne face!». Responsabilitatea directă și politică pentru a aduce investitori în zonă este a primarilor și a președinților de consilii județene care în zonă sunt UDMR”, concluzionează jurnalistul Dan Tănasă.

„Sincer, nu mi se pare că am fost discriminați în niciun fel. Dacă ne uităm pe statisticile pe țară, atunci clar se vede că în județul Covasna au fost mai puține proiecte aprobate. Dar s-au depus mult mai puține proiecte tocmai din cauze raționale. Am depus doar ce se poate realiza, nu am depus aiurea. Chiar am fost lăudați de mai multe ori la ministru pentru că se vede că în județul Covasna s-au depus în mod rațional proiectele”

Lehel Dombora, primarul din Reci

Sume cheltuite în modernizări/reabilitări de drumuri de consilii județene în perioada 2007-2017

Dolj 448 milioane de lei

Călăraşi 350 milioane de lei

Gorj 297 milioane de lei

Teleorman 250 milioane de lei

Mureş 240 milioane de lei

Buzău 227 milioane de lei

Olt 161 milioane de lei

Harghita 107 milioane de lei

Covasna 73,7 milioane de lei

Sursa: informații furnizate de consiliile judeţene

Citeşte mai multe despre:   Harghita,   Covasna,   regiuni sărace

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Securitatea aprovizionării cu gaze naturale, dependentă de dezvoltarea resurselor interne 

Securitatea aprovizionării cu gaze naturale, dependentă de dezvoltarea resurselor interne 
Galerie Foto  În ultimii ani, piaţa gazelor naturale a fost bruscată printr-o serie de iniţiative legislative care au avut un efect negativ atât asupra producătorilor, cât şi a consumatorilor. Măsurile impuse din...

Magie: cum dispar 307,5 milioane de euro în 4 minute

Magie: cum dispar 307,5 milioane de euro în 4 minute
Mai mulți patroni care nu vor primi ajutorul din bani europeni, promis de Guvernul României, se pregătesc să depună plângere penală pentru a se ancheta modul în care a fost organizată operațiunea pentru...

Fiul lui „Corruption! Corruption!”, protector al coruptului din Băneasa

Fiul lui „Corruption! Corruption!”, protector al coruptului din Băneasa
Galerie Foto Presa americană a dat publicității un plan de afaceri, promovat de fiul fostului vicepreședinte al SUA Joe Biden, Hunter Biden, în sprijinul unui megaconcern chinez care dorea să dezvolte business-uri majore în ma...

Dr. Elena Ciupercă: În 60% din cazuri, medicamentele antisecretorii sunt folosite nejustificat

Dr. Elena Ciupercă: În 60% din cazuri, medicamentele antisecretorii sunt folosite nejustificat
Galerie Foto Medicamentele de tipul Omez/Omeran/Controloc sunt foarte populare, iar mulți oameni le consideră un fel de panaceu pentru orice fel de problemă a stomacului. Fie că sunt prescrise de medic, recomandate de farmacist...

Cu masca pe față, călcând pe Dealul Mitropoliei. „Am ajuns să-mi fie frică că mă îmbolnăvesc sfinții?”

Cu masca pe față, călcând pe Dealul Mitropoliei. „Am ajuns să-mi fie frică că mă îmbolnăvesc sfinții?”
Galerie Foto La Sfântul Dimitrie s-a mers ca la secţia de votare. Cu buletinul la vedere şi recitând CNP-ul. Jandarmii au fost mulţumiti: nu au existat fraude. Dar au existat bătrâni triști: erau sub...

Fractura de claviculă nu se repară cu ghips

Fractura de claviculă nu se repară cu ghips
Fost preşedinte al României, profesorul doctor Emil Constantinescu a căzut în casă pe o podea spălată şi udă. S-a ales cu un traumatism nu de mare violenţă, dar totuşi i s-au fracturat glezna şi clavicula,...

Afacerile „greilor” sistemului. Coldea și-a deschis firmă de consultanță. Foștii săi adjuncți fac profituri pe piața privată

Afacerile „greilor” sistemului. Coldea și-a deschis firmă de consultanță. Foștii săi adjuncți fac profituri pe piața privată
Galerie Foto Celebrul general Florian Coldea, fostul șef militar al Serviciului Român de Informații, de numele căruia sunt legate, printre altele, protocoalele încheiate de serviciul secret și instituțiile din justiție și pr...

Premii? Bătaie de joc? Ordin de ministru pentru acordarea de mulțumiri și felicitări

Premii? Bătaie de joc? Ordin de ministru pentru acordarea de mulțumiri și felicitări
Galerie Foto Într-un document oficial emis, în data de 13 octombrie, de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, se arată că succesul luptei polițiștilor de penitenciare în lupta cu pandemia generată de virusul SARS-CoV-2 rep...

Românul Tarek Nazer, doctorul lui Manchester United. A lăsat Anglia ca să lucreze în țară

Românul Tarek Nazer, doctorul lui Manchester United. A lăsat Anglia ca să lucreze în țară
Galerie Foto Dr. Tarek Nazer, chirurg ortoped, este președintele Asociației Europene de Artroscopie și Chirurgie Minim Invazivă. Trăiește în România de 30 de ani. Avea 5 ani când familia lui s-a mutat din Siria la...

Simulatoare auto de 800.000 de euro pentru selecția și recrutarea viitorilor agenți SPP

Simulatoare auto de 800.000 de euro pentru selecția și recrutarea viitorilor agenți SPP
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază (SPP) a achiziționat două softuri informatice pentru testarea viitorilor agenți care urmează să păzească demnitarii în tehnici de condus a autovehiculelor instituției, dar și...

”Fără umor am fi ca orbii privind la curcubeu”

”Fără umor am fi ca orbii privind la curcubeu”
Galerie Foto Cu sânge de bănățean curgând prin vene, Erwin Lucian Bureriu le-a făcut pe toate: profesor, jurnalist și secretar de redacție, biliotecar, proprietar de librărie, muzician, grafician, dar mai ales poet și...

Căldura pusă la articulaţiile dureroase este o greşeală

Căldura pusă la articulaţiile dureroase este o greşeală
Există o polemică între reumatologi şi ortopezi, legat de când este bine să se implanteze o proteză în articulaţia suferindă: de la primele simptome, cum zic chirurgii ortopezi, sau mai târziu, după...

Alegerile din România dăunează grav planetei: 35 de milioane de buletine de vot, nefolosite!

Alegerile din România dăunează grav planetei: 35 de milioane de buletine de vot, nefolosite!
Galerie Foto Diferențe majore între numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale, pentru toate subcategoriile de alegeri care însumează alegerile pentru autoritățile publice locale și numărul...

După ce Mihai Chirica a devenit liberal, iluminatul public din Iași este modernizat de clienții de casă ai primăriei lui Boc

După ce Mihai Chirica a devenit liberal, iluminatul public din Iași este modernizat de clienții de casă ai primăriei lui Boc
Galerie Foto Nici nu s-a uscat bine tușul pe buletinele de vot de la alegerile locale care au avut loc în 27 septembrie, că proaspătul liberal, fost PSD-ist, Mihai Chirica, de la Iași, reales primar, a și atribuit un contact de...

Afaceri de pandemie. Ioana Băsescu și soțul Pricop intră pe piața transporturilor

Afaceri de pandemie. Ioana Băsescu și soțul Pricop intră pe piața transporturilor
Galerie Foto Fata cea mare a lui Traian Băsescu și-a cooptat, cu o lună înainte de alegerile locale, soțul în cadrul companiei de consultanță pe care o deține. Odată cu intrarea lui Radu Petru Pricop în această...
Serviciul de email marketing furnizat de