x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De ce nu ne mai vorbesc secuii limba

0
Autor: Alex Nedea 26 Iun 2018 - 15:31
De ce nu ne mai vorbesc secuii limba
Vezi galeria foto


Circulă dintotdeauna mitul că în Ținutul Secuiesc nu ți se dă la magazin pâine dacă o ceri în limba română. Această situație ar putea deveni realitate, dar nu pentru că secuiul ar fi mai puțin ospitalier decât românul. Ci pentru că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, acesta nu va mai înţelege nimic din ce ceri în română. De ce se vorbește din ce în ce mai puțin românește în România?

„Do you speak english?”, întreb un conațional la Gheorghieni, în mijlocul României. Tânărul, etnic maghiar, îmi răspunde fără ezitare cu „Yes!”. E al zecelea tânăr pe care îl opresc pe stradă și cu care încerc să port o conversație. Până să trec pe engleză, nu am reușit să mă înțeleg cu niciunul în română. „Nu știu”, „Nu pot”, „Nu vorbesc”, s-au scuzat ei. Așa că mă aflu nevoit să apelez la limba unui neam aflat la câteva mii de kilometri depărtare pentru ca doi oameni născuți în aceeași patrie să se poată înțelege. „Putem vorbi și în română?”. „English is better” (mai bine în engleză). Am încercat să vorbesc cu tinerii maghiari din Gheorghieni, unul dintre orașele unde comunitatea maghiară este extrem de compactă, ca să înțeleg de ce nu ne mai cunosc limba. „It is ugly!”( E urâtă! - eng.), ne-a răspuns un licean cu ochelari mari de soare pe ochi, pronunțând fiecare cuvânt cu ciudă.

Cum se pasează vina

O fi limba română urâtă și de aceea e urâtă atât. Dar până să ne apucăm să judecăm copiii după gusturi, ar trebui să aflăm de la părinți de ce e așa. O parte dintre cei cu care am vorbit ne-au spus că au toată bunăvoința să își învețe copiii limba oficială a statului. E în interesul lor, în primul rând. Fără română, copiii lor vor fi nevoiți ori să accepte slujbe mai prost plătite, ori să emigreze și implicit să plece de lângă ei. „Numai eu știu cât m-am chinuit cu fiica mea să o învăț românește. Încercam să vorbim românește câte o jumătate de oră acasă. Dar nu funcționa. Avea prieteni români cu care vorbea în engleză mai repede”, ne spune Farkas Reka, o jurnalistă de la o publicație de limbă maghiară din Sfântu Gheorghe. Ea crede că vina pentru situația actuală e a metodei inadecvate de predare. „În clasa I, copiii maghiari învață cinci ore pe săptămână limba română și ajung la bacalaureat că efectiv știu materialul pe de rost, despre Caragiale, Eminescu, oricine, dar nu știu să ceară o pâine”. Iar metoda românească, susțin părinții, nu se adaptează la realitatea ungurească: copiii maghiari trăiesc de multe ori în comunități unde nu au ocazia să audă vreun cuvânt în românește până la șapte ani, atunci când ajung la școală. Acasă, părinții le vorbesc în limba maternă, pe stradă toată lumea vorbește maghiara, la locurile de joacă - la fel. Dar când ajunge pe băncile școlii, acestui copil astfel crescut i se cere să cunoască limba română ca toți ceilalți. Și asta încă de la prima oră de predare. Preotul unitarian Istvan Kovacs este un mare iubitor al literaturii române, dar ca părinte a constatat că nu toate textele literaturii noastre sunt la fel de accesibile: „De exemplu, este foarte frumoasă descrierea din povestea lui Creangă în care leneșul nu vrea să mănânce posmagi. Dar spuneți-mi mie, dumneavoastră de câte ori folosiți zilnic cuvântul «posmag»? În clasa a treia, copilul meu se chinuie cu cuvinte din acestea, pentru că limba pe care o învață nu este predată ca unui copil de etnie maghiară”.

Manualele, marea greșeală?

Așadar, problema ar fi pe băncile școlii. Metoda de predare ar trebui să fie similară celei în care se predă o limbă străină, ni se spune. Așa că am mers la o școală din unul dintre satele secuiești unde românii sunt sub 10% pentru a vedea cum se predă româna etnicilor maghiari. Așa am ajuns la Sânzieni, Covasna. Școala era într-o clădire care ar putea fi cu greu ridicată de la rangul de grajd: niște pereți dintr-un lut lipit acum o sută de ani, un tavan crăpat, o sobă care nu face față frigului din clasă și niște copii chinuiți în niște condiții pe care statul român le asigură și astăzi în multe locuri din mediul rural. Copiii decupau niște animale colorate cu care voiau să își amenajeze clasa pentru serbare. „Ce faceți aici, copii?”, întrebăm în românește. Micuții de clasa a treia ridică ochii și cer din priviri ajutorul educatorului. Nu își amintesc cum se spune pe românește la „iepuraș”, „oaie” sau „purcel”. Iar atunci când li se șoptește, ne răspund într-un singur cuvânt. Nici vorbă să poată alcătui propoziții simple. Învățătorul ne spune că răul pornește de la manuale. Pentru exemplificare, ni-l răsfoiește în față pe cel de clasa I spre ne arăta că încă de la primele lecții copiilor maghiari li se cere să știe să alcătuiască fraze în română, cum ar fi: „Mami, mi-e foame. Te rog să îmi dai o felie de pâine cu unt și șuncă”. Pare simplu pentru noi, dar pentru un micuț de şapte ani, care se se întâlnește cu această limbă pentru prima oară, e un munte greu de urcat. „Sunt prea multe expresii!”, spune învățătorul și deschide pagina la un capitol care se numește „Structuri lexicale”. La clasa I. Omul e sincer și ne spune că uneori chiar și învățătorul, și el maghiar, e copleșit de materia „Limba și literatura română”. Îl înțelegem. Îi cităm dintr-un text din „Amintiri din copilărie”, a lui Ion Creangă, și îl întrebăm dacă el, om în toată firea, cu educație, înțelege ceva din acest text scris pentru copiii dintr-un alt secol și predat în zilele noastre. „Ce înseamnă prichiciul vetrei cel humuit?”. Se uită la noi și râde. Nici el nu știe.

Facem un test cu elevii lui și îi citim unui copil dintr-a treia din primele lecții ale unui manual de clasa I, considerând că nu are cum să se împotmolească la o materie ce i-a fost predată încă de acum doi ani. E un text despre circ: „La sfârșitul săptămânii, am fost cu părinții la circ. Am văzut acrobați. Ei făceau acrobații în aer. A ieșit clovnul și a cântat la trompetă... Știi ce e aia trompetă”, îl întrebăm pe copil, când observăm că se uită cam nedumerit la ce citim. „Trompetă....”. Nu știe nici ce e trompetă, nici clovn, nici circ. Peste ani, acest copil va avea puține opțiuni în România, dacă nu va progresa la această materie esențială. Locuri de muncă unde să nu se ceară cunoașterea limbii române sunt puține și prost plătite.

O estimare a Institutului Național de Statistică arată că oamenii din județele preponderent maghiare au printre cele mai mici salarii din țară. Așa că elevul de acum devenit tânărul de peste ani va avea o singură opțiune: să emigreze, contribuind și mai mult la deficitul de forță de muncă cu care se confruntă România de o vreme. Statisticile arată că în țară au ajuns să ne lipsească 600.000 de muncitori în toate domeniile. În același timp, rata de emigrare a maghiarilor din România, după estimările liderilor lor, este de trei ori mai mare decât a românilor. „Dacă nu se schimbă metoda de predare a limbii române, țara va pierde oameni valoroși, care vor pleca în străinătate. La fel se întâmplă și cu tinerii români care pleacă să își caute rostul în altă parte, știm că și ei pleacă cu miile. Aceeași treabă e și cu tinerii noștri”, punctează jurnalista Farkas Reka.

„Numai eu știu cât m-am chinuit cu fiica mea să o învăț românește. Încercam să vorbim românește câte o jumătate de oră acasă. Dar nu funcționa. Avea prieteni români cu care vorbea în engleză mai repede”, Farkas Reka

 „În clasa a treia, copilul meu se chinuie cu cuvinte din acestea pentru că limba pe care o învață nu este predată ca unui copil de etnie maghiară”, Istvan Kovacs

Citeşte mai multe despre:   secuii ,   limba

 



Mai multe titluri din categorie

Inovaţie pe piaţa muncii: scafandru angajat pe drepturi de autor 

Inovaţie pe piaţa muncii: scafandru angajat pe drepturi de autor 
Galerie Foto În luna aprilie a acestui an, doi scafandri şi-au găsit sfârşitul în Marea Neagră, la o adâncime de numai 3-4 metri, în dreptul plajei de la Hotelul Europa, din staţiunea Eforie Nord. După necropsia...

Testarea elevilor: Ping-pong între Ministerul Educației și Direcțiile de Sănătate Publică

Testarea elevilor: Ping-pong între Ministerul Educației și Direcțiile de Sănătate Publică
Există o categorie de elevi care nu are acces la testarea gratuită din școli: chiar colegii din imediata apropiere a unui elev infectat. Elevii care au ghinionul să stea în bănci lângă un copil care se îmbolnăv...

Guvernul, avertizat de Ministerul Justiției că restricțiile legate de vaccinare sunt ilegale

Guvernul, avertizat de Ministerul Justiției că restricțiile legate de vaccinare sunt ilegale
Galerie Foto Impunerea Certificatului „verde”, pentru a putea avea acces în anumite spații închise, publice sau private, atunci când o localitate se află în zona de incidență de peste trei cazuri la mia de locuitori, a...

Dedesubturile ultimului faliment de pe piața asigurărilor. Cum a ajutat conducerea ASF pe City Insurance să dea ţeapă

Dedesubturile ultimului faliment de pe piața asigurărilor. Cum a ajutat conducerea ASF pe City Insurance să dea ţeapă
Galerie Foto După falimentul companiilor Astra Asigurări şi Carpatica, acum un nou faliment zguduie din temelii piaţa asigurărilor pe cel mai important segment al său, cel al asigurărilor obligatorii de răspundere civilă aut...

Strategul din spatele noului șef al Poștei Române, un consilier general specializat în minuni economice în declarațiile de avere

Strategul din spatele noului șef al Poștei Române, un consilier general specializat în minuni economice în declarațiile de avere
Galerie Foto Noul șef al Companiei Naționale Poșta Română, sprijinit de gruparea lui Florin Cîțu din PNL, Valentin Ștefan și-a adus, drept consilier personal, în această societate de stat, unul dintre consilierii generali...

Se pregătesc polițe RCA mult mai scumpe și inutile

Se pregătesc polițe RCA mult mai scumpe și inutile
Transportatorii au negociat cu actualul guvern interimar renunțarea la Ordonanța de Urgență care ar mări costurile polițelor RCA, introducând și coplata. Proiectul de OUG a fost lansat în luna aprilie 2021, iar...

Guvernul dă cu „flit” celor de la USR în ceea ce privește aducerea ONG-urilor în Consiliile de Administrație ale spitalelor de stat

Guvernul dă cu „flit” celor de la USR în ceea ce privește aducerea ONG-urilor în Consiliile de Administrație ale spitalelor de stat
Galerie Foto O lege inițiată de deputaul USR-PLUS Cristian Gabriel Seidler, prin care se urmărea introducerea în Consiliile de Administrație ale spitalelor publice a unor ONG-iști, a fost modificată și votată, în Senatul Ro...

Autoritățile din Argeș își bat joc de trei sate: 8 kilometri până la prima stație de autobuz!

Autoritățile din Argeș își bat joc de trei sate:  8 kilometri până la prima stație de autobuz!
Scoasă la iveală de tragedia de la Caracal, problema transportului în comun încă există în multe locuri. În Poiana Lacului, lângă Pitești, mai mulți elevi de liceu sunt nevoiți să circule pe jos sau cu...

Luna august a adus dobânzi record la împrumuturile pe termen lung

Luna august a adus dobânzi record la împrumuturile pe termen lung
Galerie Foto În ciuda sforțărilor premierului Florin Cîțu de a ne face să credem că țara merge în direcția cea bună, realitatea îi este potrivnică. Un nou duș rece pentru șeful Executivului a venit de la Banca...

Comisarul Antonescu a rezolvat cele mai grele crime de după Revoluție. Cartea „Viața la Omoruri”, de azi cu Jurnalul

Comisarul Antonescu a rezolvat cele mai grele crime de după Revoluție. Cartea „Viața la Omoruri”, de azi cu Jurnalul
Galerie Foto „Singurul lucru care-i poate descuraja pe infractori îl reprezintă pedepsele maxime!” Colonelul Dan Antonescu, acum în rezervă, este unul dintre polițiștii legendari ai României. Anchetator în cazuri...

Fondator USR, alături de Nicușor Dan, găsit incompatibil pentru că încheia contracte cu autoritatea publică în care fusese ales. Nu unul-două, ci 72

Fondator USR, alături de Nicușor Dan, găsit incompatibil pentru că încheia contracte cu autoritatea publică în care fusese ales. Nu unul-două, ci 72
Galerie Foto Fost membru al USB și ex-vicepreședinte al USR, un consilier local în mandatul 2016-2020 a fost găsit incompatibil de către Agenția Națională de Integritate. Mihai Daneș a fost descoperit că, în timp ce...

Dezastrul ecologic de la Smârdan - 150.000 de tone de deșeuri animaliere aruncate pe câmp

Dezastrul ecologic de la Smârdan - 150.000 de tone de deșeuri animaliere aruncate pe câmp
Dosarul lui Gelu Cazacioc, patronul incineratorului din comuna tulceană Smârdan, care, în loc să ardă leșurile oilor moarte scoase de pe nava Queen Hind, răsturnată din cauza supraîncărcării la sfârșitul...

Contrabanda cu țigări a înflorit la sat

Contrabanda cu țigări a înflorit la sat
Țigări de contrabandă, păzite cu câini periculoși, au ajuns în mai multe comune din Argeș. Ofițerii de la Combaterea Criminalității Organizate au descoperit că, timp de un an de zile, zeci de mii de baxuri...

Copiii nu au cu ce să ajungă la școlile din mediul rural

Copiii nu au cu ce să ajungă la școlile din mediul rural
Anul școlar a debutat cu stângul, din punct de vedere al transportului elevilor la școli și licee. După ce aproape i-a falimentat pe transportatori, anul trecut, Guvernul încă nu înțelege de ce unii dintre ei...

Un nou scandal în educație, generat de Ministerul Sănătății

Un nou scandal în educație, generat de Ministerul Sănătății
În prima săptămână de școală din sistemul preuniversitar se revoltă deja cadrele didactice. Sindicatele din învățământ anunță că vor da statul în judecată pentru decizia de a le cere cadrelor didactice...
Serviciul de email marketing furnizat de