Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Realizat pe baza a 14.796 de teste valide (din aproximativ 50.000 de aplicări) efectuate de elevi din clasele I-VIII, în perioada aprilie 2022 - martie 2023 (din toate regiunile țării), raportul arată că nivelul de literație este, în general, uniform (de slab) pentru categoriile de vârste cuprinse între 6 și 14 ani. Astfel, dacă procentul de elevi nefuncționali de 6 ani este de 44,34%, acesta ajunge la 40,39% la elevii de 14 ani, deci nivelul de nefuncționalitate scade cu doar 3,95% după finalizarea ciclului primar și gimnazial. Interes extrem de scăzut pentru școală, nu? Dar să facem loc, verde-n față, celor mai edificatoare cifre. Dintre elevii testați, 42% s-au încadrat la nivelul „nefuncțional”, ceea ce îi plasează în poziția de analfabetism funcțional, în timp ce aproximativ 47% dintre aceștia sunt în categoria de „minim funcțional”.
Ce va fi peste 8, 10, 20 de ani în România?
„Minim funcțional”? Adică, de pildă, nu ar putea înțelege prevederile unui contract de muncă! Și ne mai mirăm că românii sunt trași pe sfoară la cules de roșii în Sicilia, la adunat căpșuni prin Spania ori când îi șterg la fund pe octogenarii bogați din Austria și Elveția… „Ceea ce vedem în acest studiu poate fi citit în termeni de procente, date seci sau poate fi citit gândindu-ne mereu la copiii din aceste statistici. Aș vrea să vedem în aceste procente copii care au nevoie de ajutorul nostru, al tuturor, pentru a putea funcționa în societate peste opt, zece, doisprezece sau douăzeci de ani. Nu datele, nu procentele trebuie să scadă sau, după caz, să crească, ci capacitatea acestor copii, a primilor 42% și apoi a următorilor 47% să înțeleagă ce citesc, să poată relaționa cu textul scris”, a menționat Gabi Bartic, CEO BRIO. În completare: „Analfabetismul funcțional nu dispare la ieșirea copilului din sistemul de educație formală, e o umbră care merge cu el toată viața și care-i acoperă mare parte din viață, împiedicându-l să progreseze în vreun fel ca individ”.
Ligia Deca la catedră
Am înțeles, e groasă! Adunând 42% cu 47% constatăm că nu mai puțin de 89% dintre elevii de școală generală din România au un nivel nefuncțional și minim funcțional de literație! Cu alte cuvinte, doar 11% dintre copiii noștri sunt capabili să perceapă, să înțeleagă și să interpreteze corect și eficient un text scris. „România educată” rămâne, fără îndoială, doar o sintagmă electorală, una nefericită de altfel. Invitată la prezentarea „Raportului privind nivelul de literație al elevilor din România”, Ligia Deca, ministrul Educației, a comentat: „Unul dintre obiectivele proiectului România Educată, proiect transpus în Legile educației, este reducerea analfabetismului funcțional. În acest sens, în proiectul Legii învățământului preuniversitar sunt prevăzute demersuri concrete, cel mai important fiind Programul național de formare a cadrelor didactice în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor”.
Mai întâi trebuie să (ne) instruim dascălii
Adică, înainte de instruirea copiilor, e nevoie de o (re)calificare a învățătorilor și a profesorilor. Dramatice vremuri! În continuare, cu doamna Ligia Deca la catedră: „Acesta include Platforma de alfabetizare funcțională, ce va conține teste realizate conform standardelor de alfabetizare funcțională care vor fi aplicate anual, pentru fundamentarea măsurilor de intervenție necesare pentru ca fiecare elev să își atingă potențialul. Ținta acestor măsuri este reducerea, până în 2030, cu 50%, a ratei de analfabetism funcțional”.
Să nu lăsăm pe nimeni în urmă!
Punctul pe „i” în tot acest vertij verbal l-a pus Flavia Popa, secretar general la BRD, instituție implicată în semnalarea situației dezastruoase în care se zbate învățământul neaoș: „Rezultatele testelor ne conduc la o singură concluzie: să strângem rândurile și să continuăm să găsim metode pentru rezolvarea acestor decalaje. Avem nevoie ca toți copiii noștri să se transforme în tineri și adulți competenți, capabili să-și înțeleagă drepturile și responsabilitățile în viitoarele lor roluri din viață, indiferent care vor fi acestea. Este modul în care înțelegem să contribuim la transformarea în bine a României și este o obligație și un drept să nu acceptăm să rămână nimeni în urmă”. Amin!
„Alfabetar”, platforma care-ți învață copilul să scrie și să citească
Un alt instrument didactic la îndemâna dascălilor din România este platforma Alfabetar.ro, practic un ghid care-ți poate învăța copilul să scrie și să citească (în curând ne vom întreba ce rol mai au învățătorii sau dacă n-ar fi cumva mai bine să fie înlocuiți pur și simplu cu aceste programe digitale). Platforma amintită le oferă învățătorilor posibilitatea de a testa nivelul de literație al elevilor și oferă acces la activități bazate pe un parcurs ghidat, prin care pot lucra la clasă în funcție de rezultatele fiecărui elev. De asemenea, aplicația se bazează pe 600 de texte școlare din manualele oficiale acreditate. Profesorii pot astfel alege modulul și textul de manual pe care să îl folosească la clasă. Până în prezent, 500 de învățători au testat deja platforma, petrecând în acest început de an 5.200 de ore pentru a alege și a folosi o parte din cele 25.000 de exerciții în literație.
Vestul nu (mai) e fruncea
Distribuția aproape uniformă a dezvoltării slabe a literației elevilor din România pentru cele opt regiuni avute ca reper în procesul de eșantionare evidențiază că problema are un caracter național. Cel mai mare grad de nefuncționalitate îl întâlnim în cadrul elevilor din regiunea Vest (Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș) - 44,73% - aceasta fiind regiunea și cu cea mai mică reprezentare. Cel mai mic grad de nefuncționalitate îl întâlnim în regiunea Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui) - 39,28% - aceasta fiind regiunea cu cea mai mare reprezentare.
Cum e în restul țării
- Regiunea Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea) înregistrează un procent de nefuncționalitate de 40,54%, 46,81% de minim funcționalitate și 12,65% de funcționalitate înaltă;
- Regiunea Sud-Muntenia (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman) înregistrează un procent de nefuncționalitate de 41,59%, 46,76% de minim funcționalitate și 11,65% de funcționalitate înaltă;
- Regiunea Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea) înregistrează un procent de nefuncționalitate de 42,48%, 46,41% de minim funcționalitate, 11,11% de funcționalitate înaltă;
- Regiunea Nord-Vest (Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj) înregistrează un procent de nefuncționalitate de 44,56%, 45,31% de minim funcționalitate, 10,13% de funcționalitate înaltă;
- Regiunea Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu) înregistrează un procent de nefuncționalitate de 42,24%, 46,00% de minim funcționalitate, 11,76% de funcționalitate înaltă;
- Regiunea București-Ilfov (București, Ilfov) înregistrează un procent de nefuncționalitate de 41,22%, 48,56% de minim funcționalitate și 10,22% de funcționalitate înaltă.
Fetele sunt deasupra băieților
De remarcat că fetele înregistrează performanțe mai bune decât băieții, gradul de nefuncționalitate în rândul acestora fiind de 39,98%, în timp ce băieții înregistrează un procent ușor mai mare, de 43,65%. Băieții înregistrează un procent mai mic și atunci când vorbim despre gradul de funcționalitate înaltă - 9,27% - comparativ cu fetele, care obțin un scor de 13, 25%.
Ce înseamnă „literație”
Literația este abilitatea de a identifica, înțelege, exprima și crea concepte, sentimente, opinii atât verbal, cât și în scris sau altfel spus capacitatea de a comunica și a stabili conexiuni cu alte persoane. Literația sau mai bine zis lipsa acesteia duce spre analfabetismul funcțional (adică, individul știe să scrie și să silabisească, dar nu deslușește conotațiile unui text, discurs etc.)
Testul care nu (te) minte
BRIO este singura platformă de testare digitală standardizată pentru România unde elevii din clasele I-XII își pot evalua obiectiv cunoștințele la principalele materii școlare. Testele sunt dezvoltate pe baza unor principii științifice de măsurare astfel încât întrebările, procedurile de scorare și de interpretare să fie aceleași pentru toate persoanele care susțin examenul respectiv. Scorul unui test standardizat nu este supus subiectivității, el nefiind dependent de blândețea sau severitatea evaluatorului ori de lejeritatea ori dificultatea întrebărilor. BRIO este avizat de Ministerul Educației și Cercetării, Sistemul de Testare fiind un produs științific conceput pe baza programei școlare din România, conceptualizat de o echipă de profesori și experți internaționali în testare și psihometrie.
Trei baze de evaluare
În ultimele 12 luni, prin platforma BRIO, elevii din România au avut posibilitatea de a-și testa gratuit nivelul de literație prin evaluarea a trei componente: localizarea informației, înțelegerea acesteia și reflectarea asupra ei. Elevii care s-au încadrat la nivelul „funcțional” pentru literație au demonstrat că pot interpreta și integra idei și informații dintr-un text dat, pot deduce relații de tip cauză-efect, ipoteze, pot stabili asemănări și diferențe între personaje, fapte, evenimente sau concepte și pot desprinde concluzia globală a textului. Din păcate, doar 11% au fost capabili de această „performanță”.
89% dintre elevii de școală generală din România au un nivel nefuncțional și minim funcțional de literație
42% dintre elevii din clasele I-VIII, testați pentru literație, au obținut scorul „nefuncțional”, adică nu ar putea să înțeleagă corect afișul unui eveniment sau semnele de circulație
„Alfabetar” este platforma digitală pentru prevenirea și eliminarea decalajelor de literație la elevi (scris, citit și înțelegerea textului)
47% dintre elevii claselor I-VIII se încadrează la nivelul „minim funcțional” al literației, spre exemplu nu ar putea înțelege prevederile unui contract de muncă
La finalizarea ciclului primar și gimnazial, nivelul de nefuncționalitate al elevilor scade cu doar 3,95%
