Esenţa miraculoasă a credinţei, prietenia

Minunile pe care le înfăptuieşte Sfântul Nicolae sunt binecunoscute, de aceea faptul că Biserica Udricani din Bucureşti, cu hramul Sfântului, renaşte de câţiva ani nu mai poate mira pe nimeni.

Un proiect care vizează o reluare, după zeci de ani, a activităţii de odinioară de la Udricani a fost, în sfârşit, lansat spre materializare la 10 noiembrie 2008. Reprezentanţii Aşezămintelor Udricani au hotărât să transforme biserica într-un  focar de cultură şi un centru de sprijin social întemeiat pe principii moderne. Ansamblul va fi construit în jurul bisericii şi se speră că acesta va avea un impact pozitiv asupra societăţii bucureştene în ceea ce priveşte dragostea de frumos, dar şi respectul pentru om, credinţă şi civilizaţie.

CULTURĂ. Aşezămintele Udricani vor include, alături de biserica parohiei, o grădiniţă, o şcoală şi un muzeu. Şcoala va fi una confesională pentru clasele I-XII, iar programa analitică va fi cea prevăzută de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, după cursuri existând posibilitatea ca aici să se desfăşoare şi activităţi extraşcolare, precum pictură, muzică, sculptură, dans, în ateliere special amenajate în incinta Aşezămintelor. "Ne dorim o şcoală autentică, care să se ocupe cu precădere de copiii superdotaţi, cărora să le oferim condiţii ideale pentru a-şi desăvârşi pregătirea şi aptitudinile. Sigur ne vom îndrepta atenţia şi asupra copiilor inteligenţi care nu au posibilităţi materiale să-şi continue studiile, pe care dorim să-i ajutăm", a declarat părintele paroh prof. dr Constantin Pătuleanu, care şi-a asumat această misiune de reconstrucţie şi renaştere.

ISTORIE VIE. Astfel, "Şcoala Românească" din secolul al XVIII-lea va redeveni o şcoală cu dascăli cu chemare, iar "şcoala de Caligrafie" de odinioară se va regăsi în grădiniţa care urmează să fie amenajată. Copiii vor putea lua masa la cantina proiectată la subsolul paraclisului ce urmează să fie construit. În proiectul aşezămintelor îşi găseşte loc şi un muzeu de istorie în care vor fi expuse obiectele păstrate la Biserica Udricani, precum şi obiectele descoperite în urma săpăturilor arheologice: icoane, epitafuri, evanghelii, inele, cruci din piatră, monede, ceramică din Anglia sau din Siria. Proiectul pentru consolidarea şi restaurarea bisericii "Sfântul Nicolae Udricani" a început în 2005, lucrările urmând a fi finalizate până în primavara anului următor. Arhitectul care se ocupă de proiectarea "Aşezămintelor Udricani" a estimat valoarea totală a lucrărilor de refacere la suma minimă de 4 milioane de euro. Ele vor fi demarate pe parcursul anului 2009 şi vor fi finalizate în funcţie de fondurile atrase. Proiectul beneficiază deja de acordul Ministerului Culturii şi Cultelor şi al Arhiepiscopiei Bucureştilor şi a fost realizat de arhitectul Victor Modoran, întocmit sub îndrumarea vicepreşedintelui Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, arhitecta Constanţa Carp. "În scopul promovării şi susţinerii activităţilor acestor aşezăminte a fost înfiinţată Asociaţia «Prietenii Aşezămintelor Udricani», ai cărei membri vor susţine refacerea şi dezvoltarea aşezămintelor", a declarat Ruxandra Soare, director executiv al asociaţiei. Printre "Prietenii Aşezămintelor" ce vor susţine cu credinţă se numără membrii asociaţiei se numără academicianul Răzvan Theodorescu, secretarul general al Ministerului Culturii şi Cultelor dr Virgil Niţulescu, arh. dr Constanţa Carp, omul de afaceri Monica Tatoiu, primarul Sectorului 3 Liviu Negoiţă, actorul Dan Puric şi soprana Felicia Filip.

Descoperiri recente

Până în prezent la şantier arheologic deschis la Parohia Udricani s-au descoperit peste 25 de cruci funerare, 62 de morminte, monede, sigilii, nele, cărămizi inscripţionate, resturi de veşminte preoţeşti. Rezultatele preliminare ale cercetărilor arheologice iniţiate la Biserica Sfântul Nicolae Udricani permit deja afirmarea importanţei acestui sit din mijlocul Capitalei pentru cunoaşterea zonei în perioada secolelor XVIII-XX.

Scurt istoric al parohiei

Biserica Udricani, aflată foarte aproape de locul unde se înălţa cândva Biserica Sf. Vineri, a fost construită în anul 1735 de Clucerul Udricani, în vremea domniei lui Ioan Grigore Ghica al II-lea şi a fost închinată Mănăstirii Sfântul Ioan din Focşani, şi la rându-i, Sfântului Munte Athos. La 1750 făcea parte din "mahalaua popei lui Isac". Mihail Cantacuzino o aminteşte, la 1770, ca fiind mănăstire fără han. În chiliile bisericii Udricani funcţiona o şcoală românească şi o şcoală de caligrafie, menţionate mai târziu de scriitorul Ion Ghica în "Scrisori către Alecsandri". La Udricani au învăţat Ienăchiţă Văcărescu, Anton Pann, Paris Mumuleanu, Petre Ispirescu. În urma avariilor provocate de marele cutremur din octombrie 1802, biserica a fost reparată de către paharnicul Nicolae, la 1810. După cel din 1847, biserica a fost refăcută de arhiereul Timotei Trodos, fost egumen al Mănăstirii Sfântul Ioan din Focşani. În 1937, savantul Nicolae Iorga, în urma vizitării bisericii, impresionat de dărăpănarea sfântului lăcaş, dispune imediat începerea restaurării. În 2005 a fost numit la Parohie pr. conf. dr Constantin Pătuleanu.