x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Reportaje Europorcul de la Coarnele Caprei

Europorcul de la Coarnele Caprei

de Cristinel C. Popa    |    06 Aug 2007   •   00:00
Europorcul de la Coarnele Caprei
Sursa foto: Cristinel C Popa/

Utilaje ultramoderne conectate la un computer şi trei muncitori, din care unul, şef de fermă. Nu e nevoie de mai mult pentru a supraveghea ingrăşarea intensivă a mii de porci la Coarnele Caprei. Inaugurată acum un an, este prima eurofermă de nivel european, fondată cu banii căştigaţi in străinătate de un tănăr care a lucrat in construcţii in condiţii grele.


Din 2006 şi pănă astăzi, la unitatea de ingrăşare a porcilor, lucrurile s-au rodat şi experienţa işi spune cuvăntul: sunt crescuţi ca pe bandă căte 3.000 de porci trimestrial, căt capacitatea microfermei. Ei sunt achiziţionaţi, ingrăşaţi timp de trei luni şi livraţi către terţi. De aici şi profitul, unul destul de bun. Â


POEZIE A TIHNEI. Pămăntul? Arde. Cerul gălbui ca o sferă se scurge peste dealuri. Broboane fierbinţi de sudoare iţi tulbură privirea. In calea arşiţei, totul se evaporă. La sat, ţărăna nu se mai ridică in colburi. Pare că a fost strănsă pe de-a-ntregul de soarele scurs pe ogoare. Intrăm la răcoare. Ventilaţie. Aer proaspăt, rece şi voie bună in micul univers al animalelor. O fermă in care porcii huzuresc. Parcă fac in ciudă celor care ţin piept zi de zi vipiei de afară. Năduşiţi, răsuflăm greoi aerul perpelit la un foc parcă al iadului. Intrăm la răcoare. E ca o poezie a tihnei interiorul acestei bijuterii de fermă. Ciorchini de codiţe alburii se invărt şi se zbenguie măngăiaţi parcă de o briză de primăvară. Porcilor le e bine, dar le e cam lene. Abia au măncat, după ce au dormit, şi li s-a făcut iar somn. Aerul condiţionat ii face să nu simtă căldura.


FURAJE ANTISTRES. Ultima sarcină primită de muncitori? Să agaţe jucării in fiecare boxă, aşa incăt neastămpăraţii purceluşi să aibă cu ce să-şi petreacă timpul: aşa a văzut patronul la o fermă din Germania. "Voi tocmi şi lăutari să le cănte, căt de curănd, dacă va fi nevoie", spune răzănd Mihai Popescu, proprietarul fermei, care-şi arată grija ce le-o poartă godacilor. Atenţia pentru porci este una deosebită. Pănă şi furajele sunt speciale, antistres, de o granulaţie mică, pentru ca porcii să nu se chinuiască foarte tare cu mestecatul, să fie leneşi şi să se ingraşe căt mai repede.


EUROPORCAR. Personalul unor renumite societăţi de profil din Europa a sosit in vizită aici şi a avut numai cuvinte de laudă. Infiinţată cu circa un an in urmă şi recunoscută la nivel mondial, ferma este practic neştiută in Romănia. Pusă pe picioare printr-un proiect SAPARD, are la bază agoniseala strănsă cu greu de Mihai Popescu (32 de ani), un sătean al locului, despre care trebuie subliniat faptul că, după ce a muncit pe brănci nouă ani pe şantierele Italiei, s-a intors să investească in Romănia.


ECOLOGIC. Trei hale de ingrijire a animalelor supravegheate printr-un program de calculator; hale prevăzute cu sisteme automate de furajare, de adăpare, utilate cu senzori de temperatură şi ventilaţie, cu rezerve de combustibil şi funcţionare autonomă indelungată, cu un ingenios sistem propriu de reciclare a deşeurilor rezultate după fiecare ciclu de ingrăşare a porcilor. Este o fermă sută la sută ecologică, ce funcţionează pe principiul de unitate in sistem integrat. Furajele sunt obţinute din recolta de pe terenurile din preajma fermei, acestea, la răndul lor, fiind imbogăţite cu ingrăşămăntul ecologic obţinut in cadrul unităţii.


O PORCĂRIE MINUNATĂ. Funcţionarea fermei, de al cărei trup ne apropiem incet, aduce profituri de miliarde. Ca să pătrunzi in incintă trebuie să treci pe la duşuri. Dai jos hainele, faci baie şi imbraci peste lenjeria intimă doar un echipament special, septic. Inăuntru, totul e aranjat cu grijă, sclipeşte de curăţenie ca o farmacie şi se ghiceşte dragostea omului pentru animale. Creierul acestor hale il reprezintă instalaţiile tehnologice aduse din Germania. Dacă pe vechiul sistem sovietic se lucra cu 20 de oameni, acum sunt de ajuns doar doi. Iar economie se face şi in alt fel: atunci se consumau zilnic căte 20 de litri pentru fiecare porc, iar acum, cantitatea abia ajunge la 5 litri, cu tot cu pierderi. Dejecţiile animalelor ajung in canale de scurgere, apoi sunt stocate in cuve acţionate in sistem vacuum şi adunate intr-o lagună, unde sunt ţinute timp de şase luni, timp in care se transformă in ingrăşămănt ecologic de cea mai bună calitate.


CONSTRUCŢIA. Patronul intreprinderii povesteşte cum a ajuns să pună bazele fermei cu care se măndreşte. "Livram cereale actualului partener, căruia ii predau acum prin contract porcii. Directorul mi-a sugerat să incerc să mă ocup şi de animale. La ora actuală există un deficit intern de carne de porc, pentru că importăm 60% din acest produs." Constructorul a ridicat totul in şapte luni. Locaţia a fost aleasă in satul unde Popescu a cumpărat şi şi-a inmulţit şi proprietăţile in terenuri. Are sute de hectare in zonă şi planuri pentru a cumpăra şi alte parcele.


GRĂSIME PUŢINĂ. Halele au drept fundaţie un beton special, deasupra, construcţia fiind realizată din tablă dublă specială, prevăzută cu un strat izolator in interior. In fiecare din cele trei hale incap circa 1.000 de purcei. Patronul recunoaşte că friptura de porc de la bunicul său este mult mai gustoasă, dar şi mai grasă. "Intr-o gospodărie obişnuită, un porc creşte intr-un an căt la noi in trei luni, aici, furajele speciale şi vitaminele pe care le introducem căteodată in apă fac ca grăsimea să reprezinte doar 4% din masa corporală." Porcilor li se administrează din cănd in cănd in apă căte un antibiotic. Dacă se imbolnăvesc, in rare cazuri, se face un tratament cu amoxicilină. Dacă unul dintre porci este văzut mai "moale", este pus intr-o boxă separată şi, cu tratament, in trei zile este pus pe picioare.


PĂŢANIE. Intr-o parte a halei e tabloul de comandă conectat la computer, iar in mijloc, la inălţimea unui stat de om, atărnă un fir prevăzut in capăt cu un termometru. Astă-iarnă, inginerul zootehnist aflat la verificări a avut surpriza să vadă că a pornit instalaţia de ventilaţie cu aer rece. Ce se intămplase? Unul dintre porci, mai "zbănţuit", se urcase pe gardul destul de inalt şi molfăise puţin termometrul, care trimisese către computer informaţia că in hală temperatura a crescut foarte mult. Inginerul a intrat puţin in panică pănă să se dumirească ce s-a intămplat. Cristian Matache povesteşte cum porcii, din plictiseală, inventează tot felul de jocuri. "Sunt foarte curioşi, trag de orice, ii interesează absolut orice." Cu toţii se ingrămădesc la gard, vor să fie atinşi, măngăiaţi. "Se joacă foarte mult şi intre ei. De exemplu, dorm toţi, şi unul dintre ei, care doar s-a prefăcut, sare deodată peste ceilalţi de se sperie unii de alţii", povesteşte Matache.


Canicula nu se simte

Porcul trebuie să stea la o temperatură de maximum 22 de grade şi minimum 20 de grade Celsius. El trebuie să aibă bună-dispoziţie pentru a mănca, a dormi şi a lua căt mai repede in greutate. "Temperatura o fixăm noi in funcţie de parametrii optimi, la 25 de kilograme trebuie să găsească 32 de grade Celsius in hală. La 40 de kg, deja nu mai au nevoie de temperaturi ridicate, pentru că la aceste dimensiuni ale halei, propriul corp emite căldură şi nu mai avem consum de energie", spune Cristian Matache, director executiv.


Investiţie de 1,5 milioane de euro

Investiţia, care se ridică la 1,5 milioane de euro, a fost făcută din banii patronului (20%), resurse SAPARD (50%) şi un imprumut bancar (30%). După studii de fezabilitate, documentaţia a fost intocmită repede, dar a trebuit să treacă probele de foc ale birocraţiei.

×
Subiecte în articol: reportaj