Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Din Germania, veştile nu sunt întoteauna bune, când vine vorba despre români, în special în ultima vreme. Ba o grevă pentru neplata salariilor, ba un protest pentru dumping social, ba un scandal legat de mizeria de nedescris produsă de unii romi din ţara noastră instalaţi prin locuinţe sociale în Germania.
Dragoş Păncescu, pe care Jurnalul Naţional vi-l prezintă acum, este un exemplu pentru românii care nu doar reuşesc profesional în Occident, dar decid să facă un pas în plus, către politică, unde au posibilitatea să se lupte şi pentru alţii, nu doar pentru ei.
CV de om ambiţios
S-a născut în Bucureşti, în noiembrie 1967, oraş în care şi-a petrecut copilăria, a studiat şi şi-a făcut pregătirea profesională în domeniul comercial de import-export. Îi place să înveţe limbi străine (vorbeşte patru, încearcă să înveţe japoneza şi persana) ca să înţeleagă şi să cunoască oameni şi obiceiuri diferite.
Acum trăieşte în Germania, în oraşul Brake, are un birou de consultanţă şi cursuri IT, este purtător de cuvânt al organizaţiei regionale, viceprimar şi consilier regional din partea Verzilor BÜNDNIS 90 / DIE GRÜNEN.
“Când timpul şi obligaţiile profesionale mi-o permit, încerc să vizitez România, să mă mai întâlnesc cu cei dragi şi cunoscuţi, fiindcă este o mare diferenţă între a ţine legătura telefonic sau prin Internet şi a te vedea cu omul faţă în faţă”, ne mărturiseşte Dragoş Păncescu, plecat din România în Germania după Revoluţie. Îşi aminteşte că în avion a mâncat pentru prima oară pâine neagră de tip Pumpernickel, a fost primul lui contact cu “Germania”.
Amintiri din Epoca de Aur
A trăit ca şi ceilalţi copii şi tineri născuţi în aşa-zisa “Epocă de Aur” a lui Ceauşescu. “În adolescenţă îmi puneam întrebări de genul: ’De ce nu este şi aici viaţa ca în filmele străine, difuzate pe atunci de cele două programe TV în alb-negru?’ Referitor la sistemul comunist, eu nu am decât un mesaj pentru prezent: pluralismul şi democraţia trebuie apărate şi societatea civilă trebuie să stea de veghe, să acţioneze imediat când cineva sau ceva ameninţă democraţia şi statul de drept”, subliniază interlocutorul nostru.
Anul acesta a vizitat România, ocazie cu care a observat schimbările pe care le consideră uriaşe, comparativ cu trecutul. “Cred că România are un mare potenţial, care trebuie onorat, iar deficitele de azi pot fi învinse. Văd eforturile pe care le fac românii zi cu zi. Pentru mulţi, nu este foarte uşor, ei merită respectul Europei pentru eforturile făcute. Facilităţile obţinute în timp pentru concerne europene şi multinaţionale în România sunt foarte mari, păcat că din cauza constelaţiilor politice majoritare la Bruxelles, facilităţile nu se oglindesc în aceeaşi măsură şi în nivelul de trai al popoarelor europene. Însă ideea europeană nu trebuie abandonată”, consideră el.
Pasul către politică
Cum a ajuns să se intereseze de politică? “Eu cred că fiecare persoană are nu doar drepturi, ci şi o răspundere pentru societatea în care trăieşte. Fiecare după vocaţia şi dorinţa personală. Nu înseamnă că politica este mai presus de altele. Cineva care se implică într-o asociaţie de ajutorare a copiilor, într-un club sportiv şi ajută generaţiile tinere să promoveze, în cultură sau muzică sau în instituţii religioase, pun o amprentă pe societate. La fel şi eu încerc, modest, să contribui prin activitatea mea politică, să construim împreună o societate, o lume mai bună”, mărturiseşte Dragoş Păncescu.
Un idealist
Din 2001 până în 2006 a fost consilier local în Brake, din partea SPD, dar a trecut la Die Grunen. “În decursul timpului am observat că idealurile şi convingerile BÜNDNIS 90 / DIE GRÜNEN mă reprezintă mai profund. Ei doresc ca oamenii, natura şi mediul să fie tratate egal. Este un mare ideal, dar, dacă ne gândim că unele intervenţii făcute de oameni în natură şi tehnică nu sunt benefice (de exemplu, energia atomică incontrolabilă - vezi Cernobîl, Fukushima) este mai bine să ne gândim cum putem să lăsăm generaţiilor viitoare o planetă locuibilă. Acest lucru îl poate face orice om, în microcosmosul său personal. Iar în plan european şi mondial, Germania este prima ţară care încearcă să rezolve problema energiei viitoare, fără centrale atomice sau pe cărbuni poluanţi”, explică el.
Originile româneşti
În 2011 a devenit viceprimar al oraşului Brake. Înainte de alegerile din Saxonia Inferioară a fost ales ca unul dintre cei doi purtători de cuvânt ai BÜNDNIS 90 / DIE GRÜNEN, în regiunea în care locuieşte. Iar din 2012 a fost numit consilier regional în Wesermarsch. “În 2012, un coleg a renunţat la postul de consilier regional, iar eu am fost următorul pe lista candidaţilor care-i puteam lua locul. Fiind cetăţean german, fără dublă cetăţenie, dar cu rădăcini româneşti, încerc să contribui prin activitatea mea ca şi societatea germană multiculturală să se înrădăcineze şi mai mult în Europa. Această atitudine personală a fost onorată de concetăţeni germani”, explică acesta. Întrebat dacă mai este perceput de germani drept român, el precizează că, dat fiind faptul că numele de familie nu sună tipic german, este întrebat de unde i se trage numele.
“Ca politician la nivel local mă confrunt cu teme de zi cu zi, investiţii în şcoli, drumuri, energie şi natură. Unele probleme care trebuie rezolvate în oraşul meu sunt uneori tangente şi la nivel de Bundesland, de ţară sau chiar european. În regiunea mea avem o centrală nucleară, din fericire acum, care va fi desfiinţată. Dezafectarea şi lucrările de aici vor dura 20 de ani, iar la toate nivelurile, deciziile politice energetice care trebuie luate sunt de o mare importanţă. Asemenea, la nivelul economic portuar fluvial în oraşul Brake. Industria portuară doreşte o creştere economică şi cere o repetată adâncire a fluviilor, iar noi dorim ca alte domenii să nu fie afectate negativ de activităţile portuare. Un aspect în care mă implic intens acum este privatizarea apei şi a canalizării. Comisia Europeană doreşte acest lucru, însă realitatea a arătat că o privatizare în toată Europa duce la scumpiri drastice. Există o petiţie europeană online la www.right2water.eu. România are un cvorum, este important ca şi românii să-şi ridice vocea în această problemă”, îndeamnă Păncescu. La alegerile din septembrie pentru Parlament este pe locul 12 pe listele Bundeslandului Saxonia Inferioar’, din partea Die Grunen, cu şanse mari de a ajunge în fotoliul de parlamentar. Ţelul lui? “Aş dori să particip activ în Bundestag pentru a crea împreună cu colegii mei o Europă în care toţi europenii să se bucure de valorile create, iar oamenii să se respecte reciproc, indiferent de naţionalitate”, ne spune.
Despre toleranţă
Întrebat cum vede comunitatea românească din Germania şi dacă are de suferit din cauza imaginii proaste a unora dintre români, Păncescu a răspuns: “Dacă cineva generalizează şi discriminează alte persoane numai datorită faptului că această persoană este născută în altă ţară, dă dovadă de necunoştinţă şi de rasism, lucruri pe care eu le condamn public. Personal, din fericire, nu am avut de suferit din acest punct de vedere. Este uşor să dai un calificativ etnic, fără să afli bazele problemei. Pentru mine nu etnia sau naţionalitatea fac probleme, ci anumite persoane. Familia, societatea şi educaţia au un rol deosebit în această problemă. Există peste tot oameni buni sau mai puţin buni, în toată lumea”.
Inimă de european
Am fost curioşi să aflăm cum comentează politicianul german Păncescu tergiversările occidentale în privinţa aderării României la Spaţiul Schengen, şi cum explică poziţia Germaniei. “UE trebuie să aibă o poziţie comună. Nu pot vorbi pentru alte state europene, nu le reprezint. Poziţia actuală germană este transmisă prin Guvernul doamnei Merkel. Eu cred că Germania ar trebui să fie interesată şi să ajute mai intens România prin diverse mecanisme, să intre cât mai repede în Schengen”, ne-a răspuns interlocutorul nostru. De curiozitate, l-am întrebat cum gândeşte, cu inima unui român şi mintea unui politician german, când e vorba despre România şi Germania? “Gândesc şi simt ca un european”, ne-a răspuns, cu diplomaţie.
