Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aproape ca nu exista zi de vara – de la mijlocul lunii mai pana spre jumatatea lui august – fara ca in Malta si in insula-sora, Gozo , sa nu aiba loc una dintre traditionalele lor sarbatori numite, generic: “festa'. Fiecare orasel si satuc isi sarbatoreste sfantul patron, cu mare fast si, mai ales, cu jocuri de artificii, care aduna sute si mii de localnici si de turisti, insetati de spectacol.
O curiozitate – pe care inca nu mi-am putut-o explica – e aceea ca sfintii maltezi par sa nu respecte calendarul stiut. Sfintii Gheorghe si Nicolae tsi fac loc suprinzator in plina vara, Sfantul Ioan Botezatorul e sarbatorit, timp de o saptamana, cand intr-un sat, cand intr-altul, iar de ziua Sfintilor Apostoli Petru si Pavel unele localitati ies inn fata cu alti mucenici si arhangheli... Pare ca lumea lor e prinsa si ea in iuresul rotilor de artificii care slobozesc in aer mici rachete luminoase, suieratoare...
Luna focurilor, sub semnul lui San Gwann
Iunie, cu precadere, e numita “luna focurilor' si este cea mea bogata in acest gen de “festa malteza'. Sub semnul Sfantului Ioan Botezatorul (San Gwann) – care este unul dintre protectorii insulei, el fiind, dupa cum se stie, patronul Cavalerilor Ioaniti, zisi si “Cavalerii de la Malta', care au stapanit timp de secole insula – se ard haine vechi, care simbolizeaza “lucrurile' vechi, toate intamplarile trecutului recent care trebuie date la o parte. Focurile se aprind noaptea, la marginea targurilor. In trecut erau arse, o data cu vechiturile, si carcasele animalelor moarte care nu puteau fi mancate. Azi, ca si ieri, cei care iubesc cel mai mult jocul flacarilor sunt copiii. Mai demult, ei se adunau in jurul acestora si mancau fructe, roscove sau... ceapa, privind focul care murea incet. Traditia mai spunea ca de Sfantul Ioan Botezatorul omul trebuia sa isi lase hainele groase, de iarna (sa nu va inchipuiti insa ca e vorba despre blanuri sau altfel de imbracaminte specifica iernilor noastre, pentru ca in Malta temperaturile joase inseamna undeva cu putin peste 10 grade Celsus), pentru a le imbraca pe cele usoare, de vara. Tot acum se putea merge pentru prima data la scaldat, in mare, si asta pentru ca o data cu incalzirea vremii se incalzea si apa.
Acestea sunt insa cutume care nu se mai respecta astazi. Se respecta in schimb fastul cu care se impodobesc casele, bisericile, satul/orasul intreg. Felinare si steaguri – ridicate cat mai sus – ghirlande si pleduri viu colorate, sunt – chiar cu cateva zile inainte de “festa' – semnul ca sarbatoarea se apropie. Calatorul care paseste pentru prima data pe Malta poate fi luat prin surprindere de adevarata “padure' de steaguri care acopera unele burguri.
Slujba religioasa este si ea foarte importanta in aceasta punere in scena a sarbatorii, la fel cum sunt si tarabele cu produse traditionale - mai ales culinare, dar si bijuterii lucrate in filigran de argint, piese de decor sau de vestimentatie in laseta malteza ori diferite insigne si simboluri, cel mai des intalnit fiind crucea Cavalerilor Ioaniti.
Adevarata atractie o reprezinta insa jocurile de artificii. Se stie ca maltezii sunt, pe buna dreptate, “artificierii' Europei (sigur, pastrand proportiile cuvantului, astazi). Si asta pentru ca din 3000 de licente pentru fabricarea de “focuri bengale', petarde si alte produse de acest tip, mai mult de jumatate sunt eliberate in micul stat din arhipelagul maltez. Producerea artizanala a artificiilor poate constitui motiv de mandrie pentru orice localnic, asa ca nu e de mirare sa vezi, in seara cand are loc festa, adevarate paduri de “instalatii', aproape de notiunea de arta, care asteapta sa fie aprinse pentru a oferi uriase surprize si coplesitoare placeri celor care le privesc muscand aerul cu lumina lor. Am fost si noi martori ai unui astfel de spectacol fantastic, intr-o noapte de iunie, la Siggiwi, cand comunitatea locala il celebra pe... Sfantul Nicolae (care intr-o vara a fost furat de italienii din Bari, de la Mira – Demre de azi, in Turcia – si adus pe mare pana in sudul Italiei). La fel cum martori am fost la sarbatoarea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, in Valetta, capitala statului si probabil cel mai frumos oras din inima Mediteranei.
Citește pe Antena3.ro
L-Imnarja - altfel de intalnire cu Malta
Sfantul Paul este strans legat de istoria insulei. A pasit pe ea, intr-unul dintre drumurile lui prin Mediterana, cautand adapost pe timp de furtuna. Atunci i-a intalnit pe localnici si i-a crestinat. De Sfintii Apostoli, la Valetta are loc o traditionala sarbatoare locala, “L-Imnarja', despre care povesteste si Thomas Freller, in celebra sa carte “Encounters with Malta' (Intalniri cu Malta). El spune ca in 1790 Sir Richard Colt Hoare (sa nu uitam ca vreme de mai mult de un secol si jumatate, pana in 1964, Malta s-a aflat in componenta Regatului Unit al Marii Britanii) ar fi observat o astfel de petrecere (sa-i spunem) campeneasca, la care participau cativa localnici cu sotiile lor, cantand si dansand. “O scena de fericire rurala', nota Freller, pe care maltezii o meritau, dupa un an de munca grea.
O data cu sarbatoarea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, cand are loc “il-festa ta l’Imnarja' (pe 29 iunie), in Malta se incheie o etapa importanta a muncilor agricole. Practic, maltezii strang primele roade in aceasta perioada si putem spune ca festa de la sfarsitul lui iunie este o veritabila Sarbatoare a Recoltei. (In trecut, aceasta era si perioada in care se incheiau contractele matrimoniale. E de stiut, de exemplu, ca in Malta a existat pana in urma cu cateva decenii obiceiul de a se aranja casatoriile de catre un negociator specializat in asa ceva, tinerii – baieti si fete – avand putine prilejuri de a socializa. Intr-un fel este de explicat si de ce, pana in zilele noastre, nu a existat in aceasta tara institutia divortului, abia recent fiind organizat un referendum la care doar putin peste jumatate dintre participanti s-au pronuntat in favoarea desfacerii legale a casatoriei – dar acesta este un alt subiect.)
In seara de dinainte de Sfintii Apostoli, la Valetta, in spatiul de promenada special amenajat in zona de jos a orasului, pe malul marii, am fost si noi martori la punerea in scena a unei L-Imnarja. Am asistat la defilarea garzilor, la alaiurile de targoveti si tarani maltezi pusi pe joc, am stat cu ei la mesele lungi, de lemn, sorbind din vinul dulce local (care pastreaza gustul pamantului de care a stat lipit strugurele, inainte de a fi cules – viile traditionale nefiind ridicate pe araci). I-am vazut in plinatatea lor de oameni sinceri si frumosi si ne-am bucurat ca ne-au integrat, ca ne-au oferit sa gustam din mancarea lor, chiar daca nu a fost vorba decat de o bucata de “f-tira' (paine) unsa cu “bigilla' (pasta de fasole).
Iar inainte de parasi Valetta (si sarbatoarea ei) am oprit pret de cateva minute, cat sa ascultam un mars “interpretat' magistral de o uriasa flasneta, o “masinarie' de orgi, o “terramaxka' malteza, datand din 1929, singura restaurata si in stare de functionare din Malta. Terramaxka este nelipsita de la festa de Sfintii Petru si Pavel si e manuita de insusi stapanul “cutiei magice', Mari Van Rooy, asa cum odinioara o facusera inaintasii lui.
