Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Luna decembrie a anului 1986 a fost tristă pentru bucureşteni. Mănăstirea Văcăreşti, inima care bătea pentru ortodoxia românească, dispărea pentru totdeauna, rămînînd doar în fotografii şi în amintiri.
Luna decembrie a anului 1986 a fost tristă pentru bucureşteni. Mănăstirea Văcăreşti, inima care bătea pentru ortodoxia românească, dispărea pentru totdeauna, rămînînd doar în fotografii şi în amintiri.
Buldozerele sfîrtecau zidurile bisericii vechi, sfărîmau sfinţii pictaţi pe ziduri, zdrobeau icoane. Pînă la 15 decembrie 1986, în preajma Crăciunului, terenul pe care fusese ridicată între 1716-1740 falnica Mănăstire Văcăreşti era complet liber. Nenumărate lăcaşuri de cult au căzut pradă în anii ’80 furiei totalitare, fiind rase de pe faţa pămîntului. Muzeul Naţional Cotroceni, Muzeul Municipiului Bucureşti, în colaborare cu Universitatea Naţională de Arte – Bucureşti şi Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, vă invită miercuri, 16 aprilie 2008, ora 18:00, la vernisajul expoziţiei “Picturi murale recuperate de la Biserica Mănăstirii Văcăreşti”. Expoziţia este dedicată Zilei Internaţionale a Monumentelor şi Siturilor – 18 aprilie 2008 –, zi stabilită de Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor (ICOMOS) şi a cărui tematică este “Patrimoniul religios şi locurile sfinte”.
Alta destinatie. Ridicată între anii 1716-1722 de domnitorul Nicolae Mavrocordat, Mănăstirea Văcăreşti a fost cel mai vast ansamblu monastic al Bucureştiului şi una din expresiile cele mai reprezentative ale artei româneşti din veacul al XVIII-lea. Mănăstirea Văcăreşti era închinată “Sfîntului Mormînt”, aflat în jurisdicţia Patriarhiei Ierusalimului. În anul 1863, în urma adoptării legii secularizării averilor mănăstireşti, a avut loc o schimbare fundamentală în statutul mănăstirilor închinate, care au trecut în subordinea autorităţilor ecleziastice româneşti. Mănăstirea Văcăreşti avea însă să dobîndească o altă destinaţie, nefiindu-i apreciată valoarea de monument istoric şi artistic. Astfel, din 1868, clădirile mănăstirii au trecut în administrarea Ministerului de Interne, fiind transformate în închisoare, dezafectată între anii 1970-1973, deoarece devenise improprie pentru detenţie. În decembrie 1984, Nicolae Ceauşescu a ordonat demolarea Mănăstirii Văcăreşti, pentru a se construi un Palat al Justiţiei.
Reusita. În timpul demolării, prin efortul susţinut al unei echipe de specialişti şi studenţi ai Academiei de Arte (fostul Institut “Nicolae Grigorescu”) s-a recuperat o parte din fresca bisericii. Din cei 2.500 de metri pătraţi de frescă s-a reuşit extragerea a numai 120 de metri pătraţi. O bună parte din fragmentele de frescă a fost restaurată între anii 1990-2008 de echipa condusă de prof. univ. dr Dan Mohanu – Secţia Conservare-Restaurare Pictură Murală a Universităţii Naţionale de Arte – Bucureşti cu sprijinul Muzeului Municipiului Bucureşti, de altfel şi proprietarul fragmentelor de frescă, iar din 2007 cu sprijinul Societăţii Apa Nova. 24 dintre aceste panouri cu frescă reprezintă componentele principale ale expoziţiei organizate la Muzeul Naţional Cotroceni. Prin această expoziţie, organizatorii şi-au propus nu doar să rememoreze un reprezentativ monument dispărut, ci şi să sensibilizeze societatea românească asupra stării de degradare a multor monumente istorice – laice sau ecleziastice – şi să o determine să-şi manifeste susţinerea pentru perpetuarea acestor mărturii ale civilizaţiei româneşti, repere ale identităţii românilor. Expoziţia va fi deschisă în perioada 17 aprilie-17 iunie 2008.
