x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Reportaje Ghinion după moarte. Sabin Bălaşa? “O fi vreun poet ceva, cine ştie ce bulangiu”

Ghinion după moarte. Sabin Bălaşa? “O fi vreun poet ceva, cine ştie ce bulangiu”

de Cristinel C. Popa    |    03 Apr 2012   •   16:28
Ghinion după moarte. Sabin Bălaşa? “O fi vreun poet ceva, cine ştie ce bulangiu”

Un parc din apropierea Liceului “Al. I. Cuza' din Iasi. La doi pasi de Cimitirul Eternitatea. Flori, fete, mobile conectate la Internet si baieti. In exuberanta varstei, liceenii debordeaza de fericire si sanatate. Rasete, gemete, tipete de voie buna. Printre ei, cel putin zece adolescenti de clasa a VII-a. Ma apropii timid si intreb daca stie cineva cine a fost Sabin Balasa. “Un scriitor?', “un poet?', “un actor?', “un dramaturg?', “un om de stiinta?', “un regizor?'. Raspunsurile gresite ii dezamagesc. “Dar de ce vreti sa stiti? Sa incercam din alte domenii?'. Au trecut deja doua minute si cineva dintre ei ofera raspunsul corect: “artist, pictor roman!'. Recunoaste ca a dat un “sarci' pe “gugal' la mobil pentru a afla. {titi cumva unde ii sunt depuse ramasitele pamantesti? Liniste mormantala. Aveti curajul sa zambiti intr-un instanteneu al… neputintei? Fug toti ca potarnichele. Cativa dintre ei zambesc amar intr-o imagine nefericita (foto). Ce-ar fi spus oare mult-pretuitul, dar si controversatul artist roman, daca ar fi asistat la scena descrisa?

Pe 1 aprilie s-au implinit patru ani de la trecerea sa in nefiinta. Pictorul Balasa a lasat cu limba de moarte sa fie inmormantat la Iasi, intre moldovenii lui simpatici, cum ii placea sa le zica, fiind legat de acest loc si prin frumoasele sale “opere' de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza'. Acolo se gasesc frescele din Sala pasilor pierduti, la care a tinut atat de mult, dar si celebrul sau nud, “Galaxia iubirii', caruia insusi premierul Emil Boc i-a facut involuntar reclama. Aflat cu treburi importante la universitate s-a sfiit sa arunce asa, pe nudul gol, vorbe in vant. Asa ca organizatorii i-au acoperit operei lui Balasa tocmai locul cel mai incarcat de sensibilitate si puritate. Revenind la artist, putem spune ca pictorul s-a cam inselat. Moldovenii nu l-au pretuit mai mult decat ar fi facut-o, poate, bucurestenii. De patru ani, de cand a fost inmormantat la Cimitirul Eternitatea din Iasi, mormantul sau zace in paragina. O cruce mancata de putregaiuri revopsita si o coroana ofilita aruncata pe gatul ei. O inima din tabla pe care e scrijelit anul nasterii si al mortii. Nici macar nu scrie cine e cel care isi duce somnul de veci in locul cu pricina! Este, de altfel, singurul mormant abandonat de pe toata raza parcelei 15. Una foarte importanta. Singurul loc de veci fara o delimitare clara, nici macar o sarma batuta in cuie care sa arate perimetrul mormantului. Sa indice cam care a fost “statura lumeasca' a marelui disparut! Chiar si la umbra vecinului sau de cavou, profesor Vasile V. Burla, cu ditamai monumentul alaturi, au rasarit de curand pe pamantul reavan de deasupra cateva fire de iarba. Vantul de primavara suiera surd atingand muchiile scorojite ale crucii de lemn. In copacii din preajma inmuguresc frunzele, canta pasarile. Trece la un moment dat o batranica incarcata cu doua sacose pline cu resturi de la pomenile pe la care a luat parte. “A fost un mare poet Sabin Balasa! Iasul ii este recunoscator'. Pana la urma, chiar asa e, “poetul frescelor', Sabin Balasa, face o figura boema si in cimitir. Un mormant gol si trist ca o opera de arta. “O groapa anonima', cum spunea maestrul Valentin Ciuca, cunoscutul critic de arta iesean, referindu-se la mormant. Sunt cateva voci intre artistii ieseni si nu numai care promit ca-i vor face maestrului o expozitie retrospectiva in preajma zilei in care artistul ar fi implinit 80 de ani. Insusi primarul Gheorghe Nichita s-a laudat ca a trimis o scrisoare copiilor lui Balasa pentru a le cere acordul in vederea ridicarii unui monument la cimitir. Pana la onorarea unei astfel de promisiuni mai e cale lunga. De fapt, o cale de cateva luni, pana la alegeri. Cei de la Universitatea “Al.I. Cuza', unde pictorul Balasa a lucrat atatia ani, nu s-au indurat sa dea bani nici pentru un gard din tabla, cu toate ca institutia de invatamant arunca cu fonduri in stanga si in dreapta pe alte lucruri mai putin importante. Deocamdata, cei doi fii ai maestrului, Tudor si Matei, nu au primit nici un semnal in acest sens. Tudor recunoaste ca de la inmormantarea de acum patru ani nu prea a mai dat pe la Iasi pentru ca nu prea are timp. “Am si un copil mic, de doi ani, de care trebuie sa ma ocup. Nu stiu fratele meu Matei cand a fost ultima oara la cimitir. Dar de ce ma intrebati? Este o problema personala', a spus Tudor Balasa. Un mester de cavouri din apropiere spune ca a auzit de Sabin Balasa, dar nu stie cine-i personajul. “O fi vreun poet ceva, cine stie ce bulangiu…'. Ies din perimetrul parcelei si intreb in continuare nedumerit pe toti cei pe care-i intalnesc daca au habar cine a fost Balasa si unde e inmormantat. O singura doamna in varsta a stiut raspunsul. Ceilalti: “un scriitor sau actor', dar nu e inmormantat aici, ci tocmai la Bucuresti, “pe aleea artistilor de la Bellu', spune o femeie afisand o incredere oarba pe fata. Din pacate, Balasa nu a fost norocos dupa moarte. Copacul smuls din pamantul in care i-a fost creat locul de veci nu i-a purtat noroc. Dimpotriva. Chiar si pictorului i-a parut rau stiind parca ce il asteapta. Fiindca in ziua cand a fost inmormantat, intr-un aprilie cenusiu al anului 2008, a plouat atat de mult, ca se facuse cerul albastru de Balasa. Mare cat raiul asemenea frescelor lui de la universitate!

×
Subiecte în articol: sabin balasa