Unul dintre primele reportaje pe care le-am publicat in Jurnalul National, acum aproape 7 ani, a fost despre niste domni "monarhisti', usor dezaxati, care voiau musai sa inscauneze pe tronul Romaniei o fotomodela ruda, dupa calculele lor, cu Stefan cel Mare si un medic din Falticeni. Cand am aflat ca deputata Oana Niculescu Mizil Stefanescu Tohme s-a proclamat la Calarasi si ea os domnesc, Musatina coboratoare din Stefan cel Mare, m-am gandit sa o gasesc si sa-i spun ca mai are rubedenii cu care ar putea eventual sa faca schimb de neuroleptice.
Cabinetul fantoma
Ca orice alegator onest am vrut sa-i dau vestea si eventual, sa-mi ofer serviciile pentru postul de Aprodul Purice in cadrul unei audiente la cabinetul parlamentar. Fiindca Oana linistise publicul calarasean, national si mondial ca nu vrea sa revendice Moldova, ma gandeam sa-i dau ideea macar sa cerem polonezilor Pocutia, care a fost la un moment dat administrata de stefan. Am dat o cautare pe Google si am aflat ca vineri, cand parlamentarii au teoretic activitate in teritoriu, Oana ar trebui sa fie la cabinetul ei de pe Bulevardul Elisabeta numarul 52. Ma si gandeam ca are o sala a tronului portabila, pe care o muta de la parlament la cabinet, unde o sa ma primeasca. Prima surpriza a fost sa constat ca numarul 52 nu mai exista, dupa o noua organizare bulevardul terminandu-se brusc la treizeci si ceva. La fostul numar 52, aflat acum pe Bd Mihail Kogalniceanu, trebaluiau niste razesi, cu o bormasina. I-am intrebat de Oana si curtea ei si m-au privit ciudat: 'aaaa, domnu aici nu e cetatea lu aia de care intrebi mata, e niste sindicate!'.
Nu m-am lasat. PSD are ditamai sediul pe Bulevardul Elisabeta nr. 3-5. Am descalecat si acolo. O paznica blanda, cu un spray lacrimogen la brau, mi-a explicat: "Nu vine aci aia de spui mata... Mai trec doamna Aura Vasile si don Vanghele. Vrei in audienta la doamna Aura?'. Nu voiam. Mi-am regandit planul si am luat in calcul faptul ca Oana, Oana, domn cel mare, precum demnul sau inaintas, trebuie sa se afle in mijlocul poporului care a ales-o, iobagii din Colegiul Electoral 20, Ferentari-Zabrauti.
Cetatea de scaune moi
Am debarcat din autobuz alaturi de Marin Raica si ne-am indreptat spre zona Livezilor, cea mai saraca din colegiu. Mai intai am ramas socati sa vedem niste juni care-si faceau in vena cu nonsalanta, pe sant. Apoi, am dat de o multime de cetateni mai mult sau mai putin romi, care stateau ca niste ciorchini pe treptele blocurilor gata sa cada. Aproape toate doamnele lipaiau cu talpile goale, iar domnii, in majoritate erau echipati doar cu nadragi scurti si slapi, afisandu-si pectoralii sau oasele. Un miros persistent de fecale iesea din subsolul inundat al "blocurilor'. Paream din alt film, asa ca am fost abordati rapid de o doamna vopsita blonda, sfatoasa. Pana sa zicem ce vrem ne-a spus ca de la saracie, mirosuri, apa, mizerie, mai toata populatia sufera de stomac. Despre voievoada isi aducea aminte vag, din campania electorala: "Iii, e aia asa pitica, de umbla Vanghele cu ea. Cine dracu a mai vazut-o?!'
Salutari de la Anisoara
Pe treptele primului bloc din Livezilor trona o mare clucereasa (la propriu, mare), ceva, la vreo 50 de ani, negricioasa si zambet aurit. Am banuit ca e un fel de staroste al zonei si am avut dreptate. Macar stia cine e Oana Mizil: "Ea v-a trimis?! stiam ca o sa se intereseze la un moment dat de noi, si dupa campania electorala. Eu am si poze cu ea, de atunci. Noi o respectam si dorim sa vina, salutari de la Anisoara!' Nu am vrut sa o dezamagim si nu i-am spus ca nu suntem heralzii deputatei. Am intrebat-o daca exista vreun cabinet parlamentar prin zona: "Trebea sa fie unele la blocurile alea rosii, din Prelungirea Ferentari, da e in renovare din 2008, is inchise.'
Nicolae Vanghelescu
Cum Anisoara parea militanta PSD, ne-am gandit sa ascultam si alte voci. Un alt grup condus de o doamna la fel de masiva, cu tricou rosu, era amplasat langa o instalatie primitiva de furat electricitate. Asa am cunoscut-o pe doamna Elvira, de 52 de ani, fosta operatoare chimista, chestie care pentru zona respectiva echivaleaza cu titlul de academician. Ne-a explicat, secondata de o domnisoara draguta, ca in campania electorala Oana Mizil a promis ca o sa le vidanjeze subsolurile inundate ale blocurilor, dar de atunci nu a mai vazut-o nimeni prin zona. A trecut in schimb cu cateva luni in urma Vanghelie, insotit de un american. A fost ca pe vremea lui Ceausescu, in noaptea de dinaintea vizitei de lucru au aparut zeci de maturatori care au facut luna. De atunci, dupa spusele oamenilor, nu a mai trecut picior de curatacios. Am fost dusi la o gaura dintr-un bloc, de unde curgea o apa extrem de puturoasa. Un domn binevoitor ne-a carat intr-un hol de bloc, a dat la o parte capacul unui chepeng si au sarit vreo zece sobolani. Pana la urma s-au strans in jurul nostru mai multi militanti, care ne-au explicat ca sunt suparati pe toata clasa politica in corpore, pe PSD, PDL, Partida Romilor si care or mai fi. Corul a incheiat apocaliptic: "Ai nimanui, suntem, isi aduc aminte ca existam doar la patru ani!"
Am aflat si cum merge piata imobiliara in zona, o "garsoniera' fara apa si gaze e 5000 de euro, una cu utilitati si ceva mai la strada ajunge la 8-10.000.
Vedete obosite
Am plecat si spre capatul zonei Zabrauti, unde stau cateva zeci de oameni in niste cosmelii de carton. Ascultau manele si dadeau din buric. Cand au vazut aparatul lui Marin, au reactionat prompt. O fata cu par lung, purtatoarea de cuvant a zbierat la noi: "Ba, ne-am saturat sa ne dati la televizor ca pe animale la circ. Nu se rezolva nimic! Oana Mizil?! N-am vazut-o pe aici! Discutam doar cu ea sau cu Vanghelie, nu cu voi!'. Mi-am dat seama ca nu mai are rost sa cautam umbra Oanei (o fi ruda si cu Mircea cel Batran?!) in Ferentari.
Pitzi in politica
Oana Mizil a fost aleasa cu sloganul "Impreuna schimbam Ferentariul!'. Din 2008, cartierul s-o fi schimbat in rau, dar fara participarea printesei, care dupa toate aparentele nu a prea mai dat pe acolo. Surse din PSD ne-au spus ca de cand, datorita gandirii misterioase a lui Victor Ponta a fost numita sefa filialei PSD Calarasi se joaca mai mult pe acolo, fiindca Dunarea e mai frumoasa decat apa din subsolul blocurilor din Livezilor. Pana la urma, doamna Tohme-Mizil, absolventa a celebrei universitati Spiru Haret si cu profesie incerta (nu mi-am dat seama dupa CV daca e economist, analist de politica externa sau designer vestimentar, mai ceva ca Botezatu!) in cei aproape trei ani de mandat parlamentar scursi s-a remarcat doar prin faptul ca a aparut, la un moment dat, in zeghe la Casa Poporului. Cum data viitoare probabil ca o sa candideze la Calarasi, ii sugeram sa le promita viitorilor electori cate o cetate a Sucevei de caciula, ca o sa le ctitoreasca o manastire pentru fiecare vot castigat, pentru ca apoi sa se mute la filiala PSD din Vaslui, de exemplu.