La Comlosu Mare, mare viitor / Cu un sat am intrat deja in Uniunea Europeana

Ce-ar fi daca ar exista un sat in care carutele nu se plimba pe ulita principala, in care este anuntata pe postul local de televiziune ziua in care va fi colectat gunoiul, un sat fara someri si fara infractori, cu satence feministe, cu "universitate" chiar? Exista un astfel de sat la Comlosu Mare, localitate cu acte in regula de "sat european".

La nici 3 kilometri de granita cu Serbia, in judetul Timis, se intinde un sat mandru, cu zvelte case colorate in rosu, verde, galben. Daca n-ar fi porcul scapat dintr-o curte pe care doi sateni il alearga sa-l ascunda dupa portile inalte, nici n-ai zice ca ai intrat intr-un sat - Comlosu Mare respira Occident.

COOPERARE. Oamenii intreprinzatori, cu primar destoinic, au vazut ca vantul bate dinspre Vest si s-au inscris la concursul organizat anul trecut de Delegatia Comisiei Europene in Romania, numit "Satul romanesc, sat european". "Le-am trimis 1 kilogram de proiecte", isi aminteste cu mandrie primarul comlosean, Vasile Busuioc. Si au castigat la sectiunea actiuni comunitare, adica au fost rasplatite activitatile prin care oamenii din comuna au contribuit la infrumusetarea localitatii lor. Si asa au facut scoala, careia i se mai spune si "Universitatea din Comlosu", pentru ca e dotata cu sala cu 12 calculatoare si laboratoare, centru de documentare, gradinita, parc de joaca ce arata ca in cartile de colorat. "Oamenii au participat prin munca necalificata: dadeau tigla jos, sapau canale. I-am convins ca tot ce se face se face pentru ei", completeaza Busuioc. Ca au fost reticenti la inceput era normal, dar cand au vazut ca satul incepe sa-si schimbe fata, au pus cu totii umarul. Cheia succesului? E o vorba in sat cum ca "aici nu se face politica, aici se pune mana".

"SAT SOMALEZ". Intrebarea pe care ti-o pui de indata ce vezi satul european Comlosu Mare, intr-o ierarhie neoficiala considerat primul dintre cele 20 de sate romanesti care au castigat acest titlu, din cele 200 participante la concurs, este cum de aici se poate si altundeva, nu? Tudor Mandreci, referentul cultural al satului, alb in cap si glumet, crede ca in Banat nivelul e mai ridicat datorita multiculturalitatii. "La Comlosu Mare canta cocosul in trei limbi. O treime suntem romani, o alta treime rromi si restul unguri. Svabii, care au adus multe lucruri bune, au plecat." Dar nimic nu le-a venit de-a gata satenilor. "Pana sa devina sat european, aici era sat somalez", ii rad ochii consilierului.

Primarul are o explicatie mai pragmatica: "Mi-am dat seama ca fara intelectuali nu fac nimic. Asa ca am adunat un grup care face proiecte, iar restul sa puna mana sa lucre".

PRIMAR EUROPEAN. Vasile Busuioc spune ca, fara ajutorul satenilor, Comlosu Mare n-ar fi aratat niciodata astfel

SATENI EUROPENI. Localnicii stiu ca satul Comlosu Mare e mare branza intre sate. Mai sunt unii care vad si jumatatea goala a paharului. "Daca mergeti pe strazi laturalnice, satul nu mai arata asa de bine", spune un localnic. Plus ca satenii au alte nevoi, daca in alte sate oamenii se plang de lipsa curentului electric si a apei, comlosenii au nevoi superioare. "La biblioteca din sat nu gasesti un «Mein Kampf» sau un Hegel", se indigneaza domnul Sandru in poarta dughenei sale. "Ei, lasa, ca am fost in alte sate si caminul cultural era bistro, la Comlosu saptamanal sunt activitati culturale", il contrazice sotia, distinsa Stela. Domnul Nicu, decupat parca de pe bulevardele unui oras, spune ca problema ramane mentalitatea. "Copiii nici nu mai saluta, arunca hartii pe jos", si face o demonstratie salutand un grup de copii care tocmai iese de la scoala si care il priveste mirat.

CIVILIZATIE. Daca esti politist intr-un sat precum Comlosu Mare, a dat norocul peste tine. Desi sunt numai trei politisti pentru cei 5.000 de cetateni, nu sunt probleme. "La Jimbolia sunt cam 10.000 de locuitori, dar au 20 de politisti, de exemplu", spune agentul-sef adjunct, Nistor Gheorghe. Jafurile erau la moda intr-o perioada la Comlosu Mare, dar acum toate magazinele au sistem de alarma si nu a mai fost inregistrata nici o spargere de multa vreme. Doar cateva amenzi celor care vin cu carutele pe artera principala, ca in satul european n-o sa vezi carute la usa birtului sau balega in fata primariei.

SPRE EUROPA CU TEAMA. O singura amenintare planeaza asupra satului de la granita. Paradoxal, integrarea in Uniunea Europeana ar putea fi o nenorocire pentru comloseni. "Daca pleaca firmele de lohn si de franciza, aici va fi o enclava de somaj ca in alte sate din judet, mai departe de granita", spune primarul comunei. Pana atunci, cu totii lucreaza ca satul lor sa fie in "frunce", mai ceva ca multe orase. Nu ca ar ravni ca satul sa le fie declarat oras, statutul le-ar aduce doar taxe mai mari.

La nici 100 de kilometri departare de satul european, in acelasi judet, am intalnit un sat de someri si asistati social. Pentru ei, apa pe care o iau din fantani sau rau, lemnele pentru incalzit, suta de lei lunara sunt problemele la ordinea zilei. Pentru localnicii din satul Nadrag, grijile celor din Comlosu Mare, festivalurile, feminismul si Hegel tin de o alta lume, vazuta doar la televizor.

MULTICULTURAL
"La Comlosu Mare canta cocosul in trei limbi. O treime suntem romani, o alta treime rromi si restul unguri. Svabii, care au adus multe lucruri bune, printre care arhitectura, au plecat. Dar pana sa fie sat european, si aici a fost sat somalez" - Tudor Mandreci, referent cultural Comlosu Mare

FEMINISTE LA SAT

Ca satul e in randul lumii europene ne-o arata si promotoarele multor idei inovatoare - feministele comlosene din clubul "Femina". Ce cratita, ce supusenie, presedinta Eleonora Tihoi, micuta si apriga, a vrut sa le arate barbatilor ca egalitatea sexelor nu mai e un basm in zona rurala. "Voiam sa arat ca femeia poate face ceva si fara barbati, sa scot femeia in fata", spune cu importanta in cancelaria micuta a gradinitei unde este educatoare. "Ce-mi place mie la feministele noastre este ca sunt dotate", are un moment de onestitate consilierul Mandreci, sub privirea mustrator-amuzata a feministei-sef. Nucleul organizatiei sunt 20 de femei, iar grupul se poate lauda cu membre care vin din localitatile invecinate, Jimbolia, ba chiar si din Lugoj. Juristul de la Primarie, Florin Vacarescu, vrea si el sa fie acceptat in club, promitand solemn ca va pune capat discriminarii prin care femeile nu sunt primite la concursurile de vin si de salam organizate pe plan local. Armistitiul l-ar lasa sa participe la concursurile "Cea mai buna sarmaluta" si "Cea mai buna cofetareasa". Printre activitatile "Femina" se numara cateva piese de teatru, concursul "Miss Piranda", care a avut un succes nebun, iar in luna mai - concursul de prajituri. "Atunci vom face si un carnaval, unde avem o surpriza pentru domni - ne vom imbraca in rochii de epoca si vom dansa un menuet", spune secretos presedinta clubului. "Da’ mai bine jucati un «soroc» (n.r. - dans popular), ce s-o mai complicam", se amuza dom’ jurist, cu basca ONU si vesta antitero.