Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu cateva zile inainte de inceperea Postului Mare, in satele harghitene se dezlantuie veselia. Este vorba despre un obicei cunoscut sub numele de 'Farsang', sarbatorit atat in Harghita, cat si in Covasna si Mures. In ultimele zile din Farsang, veselia, 'nebunia' si petrecerile pun stapanire peste satele secuiesti. Astfel, localitatile care si-au pastrat traditiile cu sfintenie, au propriul rit, propriile scenete, insa, in ultimul timp, 'se trezesc' si reinvie aceste traditii tot mai multe comunitati locale secuiesti. De douazeci de ani, la initiativa Centrului Cultural Judetean (CCJ) Harghita, grupurile acestor sate se reunesc, pe rand, intr-una dintre localitati. In acest an, gazda evenimentului a fost Ocna de Jos. Cu trei zile inainte de eveniment, membri comunitatii s-au pregatit, pentru a-si demonstra ospitalitatea.
In timp ce copiii construiau oameni uriasi de zapada, tinerii 'fabricau' papusi din paie. Barbatii pregateau tuica si vinul, dar si lemnele pentru focul gospodinelor, care au pregatit cu maiestrie bucate traditionale destule, pentru a-i hrani pe cei peste o mie de oaspeti. In ciuda gerului ce caracterizeaza Harghita, sambata dimineata satul a devenit neincapator, fiind 'invadat' de 13 grupuri, formate din sute de oameni imbracati in port popular sau mascati, acompaniati de lautari. Incepand de la pranz, alaiurile au colindat in lung si-n lat strazile din Ocna de Jos, cantand, dansand si dand foc unor papusi din paie, papusi ce simbolizeaza pacatele omenesti si spiritele rele. Ei si-au prezentat scenetele spontane si pline de umor, iar satenii i-au asteptat in fata portilor cu mese pline cu bunatati.
Inmormantarea 'Farsangului'
Directorul CCJ, etnograful Ferencz Angéla, ne-a declarat ca scenetele dramatice ale grupurilor mascate contin umorul caracteristic secuilor, lumea intoarsa, schimbul de roluri, alegerea perechii. 'Alaiul de inmormantare a Farsangului, arderea papusii din paie este de fapt o parodie. Simbolic, inseamna ca vom scapa nu doar de iarna, ci si de consumul excesiv de mancare, bautura si petrecere. Focul, arderea, sunt de fapt ritul curatirii', a declarat pentru Jurnalul National, Ferencz Angéla.
De asemenea, prezent la eveniment, presedintele Consiliului Judetean, Borboly Csaba a salutat grupurile care au pastrat traditiile stramosilor, ducand astfel departe vestea Tinutului Secuiesc. Intrand in atmosfera 'Farsangului', el a afirmat ca i-a urmarit cu atentie pe cei mascati si a vazut printre ei regi, draci, medici, frizeri, mirese si miri, insa nu a observat nici un politician. Totodata, acesta a accentuat faptul ca valorile naturale, cultura si patrimoniul construit al Tinutului Secuiesc este o curiozitate atat in randul turistilor maghiari, cat si ai celor romani, ceea ce reprezinta un avantaj si pentru antreprenorii judeteni romani din domeniul turismului. Astfel, Borboly spera ca brandul 'Tinutul Secuiesc', care se dezvolta continuu, va deveni in cel mai scurt timp unul dintre cele mai importante produse turistice din Romania.
Si parca pentru a-l confirma pe presedintele CJ Harghita, vestea Carnavalului a ajuns si la urechile unor constanteni, aflati la Praid, care manati de curiozitate, au venit la Ocna de Jos. 'Este un festival inedit. Inca nu am participat la asa ceva. Abia astept sa se termine discursul, sa vad ce se va mai petrece', ne-a spus o doamna din Constanta.
Petrecerea la Ocna de Jos a continuat cu un bal mascat pana noaptea tarziu.
