Liber la soggiorno

Mii de romani care munceau ilegal in Roma au respirat usurati cand Romania a intrat in Uniunea Euro-peana. Pentru ca actele se obtin mai usor acum, acestia asteapta la cozi de sute de metri pentru a deveni din muncitori la negru muncitori cu acte in regula.

FOTOREPORTAJ - Click pe imagine

ANTRENAMENTUL DIN TARA. Nici ploaia nu ii impiedica pe romani sa astepte. "In tara, statul la coada e sport national"

De cand Romania a intrat in UE, mii de romani care lucrau ilegal la Roma si-au luat inima in dinti si s-au dus sa dea ochii cu autoritatile italiene. Pentru ca obtin actele mult mai simplu acum, conationalii stau la cozi de sute de metri la Oficiul de Migratie pentru a deveni din muncitori la negru lucratori cu acte in regula.

Domnul Costel s-a trezit pe la cinci dimineata. Si-a pus pe el hainele acelea bune, pe care le poarta si in drum spre santier. Gata cu munca la negru. Prea a stat el patru ani mai tot timpul cu frica in san ca o sa fie prins si expulzat. Prea mult i-a tremurat salopeta pe el cand mai venea cate un control la serviciu. Gata. Azi, la fix trei saptamani de cand Romania a intrat si ea in UE, trebuie sa-si ia permisul de lucru. Va sta toata ziua la coada. "Si ce daca?", si-ar fi zis el. A stat el in tara si la cozi la lapte.

EXPERIENTE. La ora 7 dimineata, Costel e printre ultimii asezati la coada. Cam 700 de oameni inainteaza linistit pe langa gardul de tabla pe care scrie: "Ufficio Imigrazione-Sala Soggiorno". De-a lungul randului, in aerul care miroase a ploaie se amesteca doar cuvinte romanesti. "In fata blocului la noi este unu’ bogat tare..." "La voi acolo, la Suseava?" "Da... in fata are asta masina, e bogat, are bani, are moara. Si baitasii au vrut sa-i fure masina. I-au spart portiera cu o ranga si, cand sa plece, hopa!, un politai! Zice: «Ce faceti, bai baieti, aici?». «Pai... sa bagam niste bagaje in portbagaj!...» «Hai, bagati-le mai repede, ca nu aveti voie sa parcati»." Iesit din coada, un barbat intre doua varste sprijina gardul si priveste nedumerit la compatriotii asezati la rand. El nu mai are acte. Sa vedeti cum s-a intamplat: muncea el luna trecuta pe un santier arheologic. Facea sapaturi, ca cica ar fi fost acolo un drum roman. Au gasit insa un cimitir. 46 de morminte. Si, cand sa termine treaba acolo, s-au pomenit cu inspectia. I s-a oprit inima in loc. Pana la urma nu i-a intrebat nimeni de soarta, dar patronul, caruia ii sarise si lui inima, i-a luat actele omului, ca cica ii face el soggiorno, permis de sedere pentru lucru in Italia. "Da’ bine ca a fost bagat in boale, sa-l f..., ca prea a stat numai pe spinarea muncitorilor la negru." Barbatul e brasovean, pana sa ajunga la Roma a muncit 17 ani la Codlea ca electrician. Vrea sa isi faca permisul de lucru si sa se angajeze pe meseria lui. "Nu-i greu daca am soggiorno. Dau un examen - o cacanarie - si bye bye!"

BULUC DE ROMANI. La ora 8:30 fix, fara o secunda intarziere, toate ghiseele de la "Ufficio Imigrazione" (Oficiul pentru Imigratie) se deschid in acelasi timp. Functionarii, ajunsi la timp, iti zambesc politicos din spatele geamului. Politistii de la intrare explica minute in sir cu rabdare celor care vin sa ceara informatii. Oamenii in uniforma s-au obisnuit cu romanii de atata timp, ba chiar le-au invatat si cateva cuvinte. "Cu placeare!", "Ziua buna", "Asteapta putin". "La coada romanii sunt foarte cuminti, dar nu prea sunt informati", ne zice unul dintre politisti. Cam 80% din cei care au venit dupa 1 ianuarie aici sunt romani. Bulgarii sunt o raritate pe la oficiu.

SMECHERI. Ca romanul, sunt cativa care ocolesc coada si se baga in fata. "M-a invatat smecheria un amic. Am intrat pe dupa gard, am deschis poarta aceea, paf!, m-am strecurat pe acolo si, paf! Am ajuns acuma primul", zice Bogdan, un baiat venit de la Brasov. De trei ani de cand e in Roma a invatat lectiile de muncitor la negru. Ca sa nu fie prins de politie, stia ca nu trebuie sa iasa niciodata noaptea. A dormit initial intr-o biserica, pe un carton gros cat degetul. "Na viata de roman!" Langa el isi asteapta randul Vali, autodeclarat mare ciorditor al Europei. "De 11 ani sunt prin Europa. Am facut Germania, am facut Belgia. Acum, de doi ani sunt in Italia. Dar ma intorc eu in tara, nu stau sa-mi curga mucii pe-aicia." Vali munceste la acelasi abator cu Bogdan, dar recunoaste fara jena ca nu traieste el numai din munca. "Pai uite cum e: muncesti de 400 de euro pe luna, da? Patru sute de euro dai pe chirie, doua sute pe intretinere. O suta pe tigari. Ei?" Asa ca nu sta precum ceilalti romani sa isi rupa spatele pe santiere si sa moara de foame. Mai o masina sparta cu ranga, mai un magazin. "In tara ce magazin spargi tu si sa iti ramana un 4.000 de euroi in buzunar?" La 30 de metri distanta de Vali, in celalalt capat al cozii, un barbat la vreo 50 de ani facea alte socoteli: "Mai baieti, furi o data, furi de doua ori. Dar cat ii merge lu unu’ care fura? Tot e prins el odata si odata".

CU MIC, CU MARE. Unele romance si-au adus la coada si copiii

GOANA DUPA ACTE. Fabrizio Mancini, vicediriginte al "Ufficio Imigrazione-Questura di Roma", ne-a declarat ca institutia sa se astepta ca romanii sa vina in numar mare sa obtina permisul de lucru dupa integrarea in Uniunea Europeana. "Aveam experienta valurilor de aderare anterioare. In momentul de fata lucreaza legal in Roma 6.000 de romani, dar ne asteptam ca cifra celor cu acte in regula sa se dubleze. Romanii sunt cea mai mare comunitate de straini din Capitala", apreciaza Mancini. Vicedirigintele crede ca nu va exista dupa 2007 un alt val de imigranti.

Teoretic, coada asta de 700 de persoane nici nu ar fi trebuit sa existe. Foaia de "soggiorno" se putea obtine si de la Posta. Mancini ne zice ca romanii au preferat sa vina direct aici pentru a evita sa plateasca taxele postale de 30 de euro. Alti politisti de la institutia sa si unii romani de la coada au si o alta explicatie: teoria guvernului italian nu s-a potrivit cu practica. Teoria: te duceai linistit la orice posta si cereai un "kit", o mapa cu toate hartiile pe care trebuia sa le completezi pentru permisul de munca. Trimiteai apoi mapa prin posta si in 45 de zile iti venea "soggiorno" acasa. Practica: la posta nu se mai gasesc astfel de mape! Inca din primele zile, kit-urile s-au epuizat la mai toate oficiile. Cineva a luat de la posta toate kit-urile care se distribuiau gratuit si a inceput sa le vanda. Cereau 500 de euro pentru o mapa "gratuita".

ESTIMARI "Aveam experienta valurilor de aderare anterioare. In momentul de fata lucrea- za legal in Roma 6.000 de romani, dar ne asteptam ca cifra celor cu acte in regula sa se dubleze. Romanii sunt cea mai mare comunitate de straini din Capitala" Fabrizio Mancini vicediriginte al "Ufficio Imigrazione-Questura di Roma"

VISUL ITALIAN AL ROMANILOR

Dupa ce Romania a intrat in UE, procedurile de obtinere a permisului de lucru - soggiorno - s-au simplificat foarte mult, practic, aproape toti cei care lucreaza in Italia putand sa-l obtina. Inainte insa, doar cei mai norocosi puteau avea in buzunar asa ceva. Existau atunci doua modalitati prin care se putea obtine acest document care te ferea de expulzare in cazul in care erai prins de autoritatile italiene. O solutie era ca patronul la care lucrai sa fie dispus sa scoata din buzunarul lui cateva mii de euro pentru a te transforma din muncitor la negru in lucrator cu acte in regula. De obicei, seful refuza sa plateasca aceasta taxa. O a doua varianta era asteptarea asa-numitelor "sanatorii". Guvernul italian stabilea in fiecare an cam cator imigranti li se vor da aceste permise de sedere. Conform Circularei numarul 2 din 28 decembrie 2006, dupa aderarea Romaniei, lucrurile sunt mult mai simple. In anumite domenii stabilite de executivul italian (agricol, turistic, munca la familii) e suficient sa completezi acel kit pe care il iei de la posta si sa atasezi acolo un precontract semnat impreuna cu un angajator care se ofera sa iti dea de lucru la el. In cazul in care ai vrea sa iti gasesti de lucru in orice alt domeniu decat cele prevazute in lege, trebuie sa te prezinti la Oficiul de Imigratie, unde depui o cerere. In 45 de zile ai sanse sa lucrezi acolo unde ti-ai dorit.

Foto: Bogdan Iurascu