Spitalul San Gaudenzio din Milano. In sala de opera-tie auzi vorbindu-se roma-neste. Pe holuri, asistentii si medicii te saluta si se opresc vazand ca esti de-al lor. Italienii s-au obis-nuit, desi mai stramba din nas. In clinica lucreaza 12 medici si peste 100 de asistenti romani. Toti sunt "co-piii" doctorului Gheorghe Cerin, un cardiolog care-a ales Italia cu 13 ani in urma.

In urma cu 13 ani, doctorul Gheorghe Cerin a ales sa devina "imigrant fara voie" deschizand astazi drumul inspre Italia pentru 12 medici si peste 100 de asistenti romani. La 50 de kilometri de Milano, in Clinica San Gaudenzio din Novara, romanii i-au obisnuit pe italieni cu "buna ziua" si "ce mai faci".

Doctorul Cerin, seful Sectiei de Cardiologie, zambeste cu toata fiinta vorbind sugubat despre italienii care "mai iau dimineata un metroclopramid" gandindu-se la colegii lor romani. Insa, cand esti valabil profesional, totul se iarta.

SEF PESTE ITALIENI. Pasionat de ce se petrece in sala de operatie, doctorul Cerin a gasit in Marco Diena, seful Sectiei de Chirurgie Cardiaca, un aliat, reusind astfel sa perfectioneze un sistem de cardiologie ecografica. "Batalia este cu secundele in cazul unei operatii. Medicul chirurg, o data intrat in sala de operatie, nu se duce sa vada ce-o avea pacientul, el opereaza ca un comandor. Santem in trei: tu darami avionul, altul turnul de control si altul bombardeaza pista. Iar daca cineva nu e aici, «la revedere, buna ziua». E o meserie care te gratifica, dar esti in prima linie." Asa se face ca medicul cardiolog il ajuta pe chirurg printr-un sistem TAG, computer tomograf de reconstructie tridimensionala. "Este ca si cum ai ramane student toata viata la universitatea salii de operatie." Anual, la clinica San Gaudenzio se opereaza circa 800 de pacienti aflati intr-un stadiu avansat de boala. Conform statisticilor spitalului, mortalitatea este aici de 13%. Echipa Cerin-Diena a reusit sa coboare procentul la 3%, insa "aceasta diferenta se plateste. Eu nu stiu cat e ceasul, cand vin si cand plec". Lunar, la clinica se opereaza pacienti romani in stare foarte grava. In mana doctorului atarna soarta unui roman de 43 de ani, situatie prezentata in faxul cald de dimineata. "Operatie by-pass. Va dati seama, sa ai 43 de ani si sa fii inoperabil, ce faci?."

CLOSCA CU PUII DE AUR. "Toti am venit in jurul doctorului Cerin, care e motorul si sufletul", spune Florin Bulboaca, chirurg generalist venit de la spitalul din Braila, pentru cea de-a doua specializare, endoscopie digestiva. In urma cu 4 ani, pe cand se afla la spitalul San Donato din Milano, doctorul Cerin a initiat, impreuna cu cei de la conducerea spitalului, un proiect de formare profesionala a medicilor din Romania. In 2003, Michelangelo De Salvo si-a deschis un lant de opt clinici particulare, a doua ca marime fiind cea de la Novara. Astfel proiectul doctorului a primit sprijin insutit, familia De Salvo oferind anual burse pentru medicii din Romania si Republica Moldova. Proiectul Cardiotim cu Romania si Moldova se bazeaza pe schimb de experienta, pe colocvii si pe cooptarea medicilor valorosi. "Medicii romani sunt profesionisti de cel mai inalt nivel, atat cardiologii, cat si chirurgii. Ei vin aici pentru a se perfectiona in tehnica avansata de chirurgie, cardiologie si ecografie. Sunt extrem de bine pregatiti si au o mare capacitate de a invata lucruri noi si, mai ales, de inovatie in ce priveste medicina", este de parere Marco Diena, seful Sectiei Chirurgie Cardiaca.

ASISTENTII. In prezent, la San Gaudezio sunt 12 medici romani veniti in regim bursier. Pentru ei, doctorul Cerin si-a depus un dosar la Universitatea de Medicina din Milano. Vrea sa le obtina astfel titlurile de medici specialisti.

In ce-i priveste pe asistentii medicali, sistemul sanitar privat s-a folosit mai intai de forta de munca peruana, ceha, slovaca, spaniola. "Acum sunt romanii, asta este valul", spune doctorul Cerin, mandru de confratii sai. Ei reprezinta 30% din totalul angajatilor spitalului. Dar munca de asistent medical intr-un spital particular implica efort dublu si bani putini. "Ture de noapte, bolnavi grei care vor si pe mama, si pe tata, si pe bunica." N-au de ales. Pentru a lucra la stat, asistentul medical trebuie sa fie cetatean italian. Iar romanii vin la San Gaudezio doar prin contract de munca semnat intre Ugo Fillipo Tesler, seful Directiei Sanitare, si o firma de intermediere din Romania.

CU REGRETE. In sala de operatie auzi romaneste. Pe holuri asistentii si medicii te saluta si se opresc vazand ca esti de-al lor. Italienii s-au obisnuit, desi mai stramba din nas. Diana Benea, medic cardiolog, a venit prima oara in 2004, in regim bursier. Pe atunci erau doar trei doctori si cativa asistenti. "Brusc au venit foarte multi romani si nu a fost tocmai bine. Asta e realitatea. Se vorbeste mai mult romaneste decat italieneste si am avut probleme. La inceput eram Diana, apoi doar una dintre romance. Un pic greu de inghitit." Diana inca mai este asistent cercetator la Universitatea Bucuresti... "Cei de acasa stiu ca le port recunostinta pentru tot ce m-au invatat, dar voi alege sa lucrez aici. Nu mi-am propus asta desi, cand am plecat de acasa, prietenii imi spuneau ca nu am sa ma mai intorc". La Novara, Diana si-a gasit linistea, un iubit si posibilitatea de a creste profesional. Munceste dublu si nu isi inchide niciodata telefonul. Mai ales pe timp de noapte, cand ramane doar cardiochirurgul. "Daca unui pacient ii sare tensiunea, mie imi da telefon sau lui Adrian, ca facem cu schimbul."

DEPARTARE. Adrian Popa, schimbul de tura al Dianei, este specialist in ecografie cardiaca. "De aici, Europa pare mult mai aproape, spune el. Italienii sunt foarte seriosi in neseriozitatea pe care o inspira." La inceput i-a fost greu, in spatele zambetelor de complezenta se ascundea multa reticenta. "Intelepciunea vine de la cel strain, care va sti sa se faca placut." In fata salii de operatie, echipat si gata de interventie, privind lung la asistenta italiana deranjata de aparatul de fotografiat, Adrian nu vrea "sa traiasca intr-o insula romaneasca". De cand a venit la Novara, momentele de libertate si le petrece la Milano, departe de locurile cu multi romani veniti sa "suga Italia de bani in cateva luni".

Promotorul

DR. GHEORGHE CERIN. Numele lui e rostit admirativ de medicii romani si italieni din clinica si nu e deloc usor intr-o societate plina de orgolii

Aventura doctorului Cerin in Italia a inceput in 1994 cand, increzator, a venit ca toti ceilalti medici, cu gandul reintoarcerii. Pe atunci era asistent universitar la Bucuresti si luase in studiu 120 de pacienti italieni. Ii urmarea de mai bine de trei ani, venea verile la Milano. In ’94, medicul cardiolog al spitalului San Paolo din Milano a plecat intr-o misiune, in Mozambic. A fost sansa doctorului Cerin sa-i tina locul. A plecat astfel printr-o bursa de studii, iar pentru italieni "era pomana sa ma ia" si asta pentru ca un bursier costa 1.000 de euro, e disponibil la orice ora, pe cand un medic e mult mai scump. Si nebunia a inceput, cursuri la universitate, program de 12 ore in spital, lecturi duse tarziu in noapte. A terminat facultatea la Milano cu gandul reintoarcerii si cresterii profesionale. "Ma gadeam sa raman in realitatea romaneasca si verile sa vin sa lucrez aici, avand diploma italieneasca." In Italia, ca sa fii recunoscut drept medic trebuie sa fii inscris in sindicatul medicilor, echivalentul Colegiului Medicilor din Romania. Dupa ce a termiant Facultatea de Medicina la Milano, a dat examentul de stat prin care i se acorda dreptul de libera practica insa Sindicatul Medicilor "mi-a spus pas, tu te duci acasa pentru ca nu esti cetatean italian". Pe timpul facultatii a fost salariat al spitalului din Milano, in ideea ca facultatea de medicina italiana ii va da banii dupa terminarea cursurilor. De altfel, motivul pentru care timp de trei ani a fost angajat intr-un lung si curajos proces cu Minsterul Sanatatii din Italia a fost si faptul ca directiunea spitalului cerea returnarea banilor din timpul facultatii. In ’97 a castigat procesul, si cu ministerul italian, si cu sindicatul medicilor si a fost recunoscut drept membru. O atitudine exploziva a unui medic care nu a dorit azil politic. Lunga ascensiune si-a cerut insa si pretul. "Familia, la un drum atat de greu poate ceda, fara ca vreunul dintre parteneri sa vrea sa cedeze. E un pret neprevazut."

Foto: Christian Silva