Medicină cu noroi / Pentru toţi oamenii goi

Baza de tratament de la Techirghiol, acest ţinut fertil in nămol, este in permanenţă ocupată. Din perspectiva bănească, asta sună de bine. Din perspectiva omenească, nu sună totuşi prea bine. Recent preluată de Ministerul Sănătăţii, ea se află in curs de reamenajare. Foarte bine că sunt mulţi oameni bolnavi pe lumea asta, de la noi sau din străinătate, care au nevoie de bază. Nămolul e bun. Oamenii sunt mulţumiţi. Indiferent dacă au parte de gratuitate şi de siguranţa unui măl autentic, asigurat de sanatoriu, sau că il cumpără de la ţiganii care adună resturile din ţevile de evacuare. Sănătatea nu are preţ..

Vine frumos omul şi se dă cu nămol, se face bine şi pe urmă pleacă fericit. "Cu nămol, cu nămol, cu nămol/Mă dau pe corpul gol." "La Techirghiol" am adăuga noi, nu fără oarecare bestialitate.


Era o zi frumoasă de vară. Soarele strălucea pe cerul ca de cleştar. De asemenea, soarele mai şi măngăia cu razele lui cămpia inundată de... ăăă... cămpia inundată de razele fierbinţi ale soarelui. De asemenea, timpul parcă s-a oprit in loc. Peste tot, timpul parcă s-a oprit in loc, deci nu aici sau dincolo, dar parcă, am aprecia noi, timpul parcă s-a oprit mai ales la Techirghiol/unde vine omul gol/ca să se dea cu nămol. Pam-pam. La Sanatoriul din Techirghiol te duci dacă eşti bolnav, iţi iei frumos fişa medicală, trimiterea aia a medicului şi gata, intri, e gratis, te dai cu căt nămol vrei tu, stai la soare, vezi tu ce faci. Paranteză: surse care doresc să-şi păstreze anonimatul, dar care sunt căt se poate de sigure, afirmă cu dispreţ că există oameni răi care tocmesc oameni buni (se mai numesc şi "negrişori" in terminologie de ticălos să ia nămolul din cum-se-cheamă-aia-cu-nămol şi-l vănd cu 100 de euro tona pe la alţi oameni cu hoteluri. Nu e frumos aşa ceva. Aşa ceva nu se face să furi nămolul ţării. Nesimţitule, ăla care eşti. Aşa.


TECHIRGHIOL. Acest ţinut fertil in nămol. Această oază de linişte in care oamenii sunt buni şi nu se dau cu nămol, pentru că ştii cum e, cănd ai totul sub nas, nu-ţi mai vine să faci uz de el, trebuie să baţi drum lung, să ai senzaţia că te lupţi, aşa mai merge să te dai cu nămol. Techirghiol. Acest leagăn de civilizaţie care am văzut şi statui (sic!). Techirghiol. Această pată neagră (de la nămol) pe harta patriei noastre. Acest coş negru, dacă vreţi, pe fruntea Romăniei. Vine lume din toată lumea ca să se dea cu nămol. Şi chiar şi la Euforie... scuze... Eforie vine lumea, sau, in fine, ar veni dacă ar avea unde să se ducă să facă nămol. Şi chiar, sincer vorbind, am văzut patru oameni de sex feminin care
s-au dus să facă nămol pe trupul gol la Eforie la baza aia de tratament, care nu mai spunem cum arată, că ziceţi că suntem răi pe urmă, deci vă spunem c-arată superbine, sincer.

Un om de sex feminin stătea pe plajă la soare acoperit tot cu nămol, care avea pănă şi pe faţă. Acest om care cănd se băga in apă se ridică nivelul apei cu mulţi centimetri, if iu nou uat ai min. I-a trebuit probabil mult, mult, mult nămol ca să se dea pe tot trupul gol, dar pănă la urmă a biruit. Nu e clar pe cine.

Un pix fără scrupule ar mai putea aşterne frustrări legate de datul cu nămol pe penis. Bărbatul nămolit astfel fuge cu găndul la Etiopia, la Rămaru, la gaura din gardul care desparte nudiştii de nude. Totodată, ar putea vorbi despre draci goi, goi şi impieliţaţi pe deasupra. Din păcate sau din fericire, oamenii vin aici la "Băi reci" in scop de tratament. Gratis. Vii cu fişa de internare şi te dai trup şi suflet cu nămol. Dacă n-ai hărtie, te dai tot moca. La Sanatoriul din Techirghiol, oamenii sunt bătrăni şi bolnavi şi şi-au pierdut simţul autoprotecţiei. Aşa că ar sta la soare căt e ziua de lungă, ba chiar şi mai mult, ceea ce dăunează grav sănătăţii. Aşa că intre 12 şi 15 e inchis. Am văzut şi franţuzoaice fericite. După ce au intrebat "hau maci" şi li s-a răspuns "nema". Am văzut şi celelalte complexuri din jurul lacului, incă două. Ambele praf. Unul in renovare, cel celebru, care se vede din tren la Eforie Nord. Cănd trec copii spre tabere, vagoanele se inclină periculos pe’o parte, iar micuţii răsar ca muşcatele’n fereastră, incercănd să descopere masculinitatea sau feminitatea nudului de sub nămol. Oricum, nămolul e bun. Oamenii sunt mulţumiţi. Indiferent dacă au parte de gratuitate şi siguranţa unui măl autentic, asigurat de sanatoriu, sau că il cumpără de la ţiganii care adună resturile din ţevile de evacuare. Sănătatea nu are preţ.

Nostalgie cu nămol

Complexul "Băi reci" din Eforie Nord a fost preluat de curănd de Ministerul Sănătăţii şi s-au demarat lucrările de reamenajare. Timp de doi ani, construcţia a fost inundată din cauza unor izvoare de apă dulce care au făcut să crească nivelul ghiolului. Constructorii spun că structura de rezistenţă nu a fost afectată deloc, dar nivelul ridicat al pănzei freatice le va ingreuna lucrările. Se aproximează că abia anul viitor complexul va fi deschis publicului. Nostalgicii vor regăsi aceeaşi atmosferă, intrucăt in caietul de sarcini este specificată refacerea completă conform vechilor planuri.
Administraţia Sanatoriului din Techirghiol a demarat lucrări de reabilitare şi a celeilalte baze de tratament şi speră ca aceasta să fie inaugurată căndva in perioada 1-15 septembrie. In prezent, toate paturile sunt ocupate, iar managerul se găndeşte să ţină deschisă instituţia şi pe timpul lunilor de iarnă, pentru că deja este o afacere prosperă. Nămolul este o sursă de bani nu numai indirectă, ci este văndut şi in alte complexuri de tratament de pe litoral. Pentru că după folosire acesta trebuie deversat la loc in ghiol, deocamdată nu este rentabilă vănzarea lui către zone mai indepărtate din ţară sau la export. Incepănd din acest an, accesul in incinta amenajată pe malul lacului, precum şi nămolul sunt gratuite. Totuşi, există mici afacerişti care fie fură, fie forează in alte zone, fie adună mălul care se scurge din ţevile de evacuare ale Sanatoriului şi il vănd. Bineinţeles, in cazurile din urmă nu (mai) există compuşii activi care dau valoare tratamentului, ba chiar există şi riscul apariţiei unor boli de piele.