x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Misterioasa Teba, cea cu o sută de porţi

0
Autor: Carmen Dragomir 23 Mai 2007 - 00:00
Misterioasa Teba,  cea cu o sută de porţi
Vezi galeria foto


A fost odată... A fost o lume care trăia pentru a muri şi a renaşte. Işi lua cu ea trupul infăşurat in făşii de pănză, sufletul şi inima să le pună pe balanţa zeiţei care-i hotăra soarta. Işi construia scări care să o ducă la cer şi işi aşeza averea in morminte. O lume scrijelită pe pereţi de temple a fost dezgropată de sub nisipuri. Musteşte de taine şi susură a blesteme...



A fost odată... A fost o lume care trăia pentru a muri şi a renaşte. Işi lua cu ea trupul infăşurat in făşii de pănză, sufletul şi inima să le pună pe balanţa zeiţei care-i hotăra soarta. Işi construia scări care să o ducă la cer şi işi aşeza averea in morminte. O lume scrijelită pe pereţi de temple a fost dezgropată de sub nisipuri. Musteşte de taine şi susură a blesteme...


Printre palmieri imprăştiaţi in vecinătatea caselor de paiantă aliniate de-a lungul asfaltului, măgari stau tolăniţi la soare ca focile pe plajă. Deşertul cu care ne obişnuisem de căteva ore de-o parte şi de alta a şoselei incepe să se estompeze. Mergem spre tărămul templelor, in legendara Teba, "oraşul celor o sută de porţi", Luxorul de azi.
Localnici cu turbane şi galabii tradiţionale lăncezesc pe bordurile din faţa moscheilor şi aşteaptă ora de rugăciune. Dintre cei peste 70 de milioane de locuitori ai Egiptului, 90% sunt musulmani. Ca toţi musulmanii, ei se roagă musai de cinci ori pe zi, de cele mai multe ori pe unde apucă. Cănd bate ceasul la ora rugăciunii, străzile se inundă de incantaţii tănguite prin megafoane şi tot bazarul ingenunchează cu faţa la Mecca. Pe fundalul sonor cadenţat, in acelaşi ritm cu apele leneşe ale Nilului, care se scurg o dată cu şoseaua, un soare ucigător vlăguieşte oameni, sfincşi, coloşi şi pietre deopotrivă. Templul din Luxor ni se dezveleşte sub priviri ca o amuletă prinsă pe braţul fluviului care leagănă de-o veşnicie destinul Egiptului.


GRANDOARE. Pe zidurile milenare, ridicate parcă dintr-o incercare nereuşită de a atinge cerul, cuvinte şi imagini săpate in piatră povestesc despre bătălii şi zei, despre iubire, viaţă şi moarte. Aleile solemne, străjuite de o pădure de coloane şi de statuile exacerbate ale faraonului Ramses, au purtat odinioară paşii preotului spre sanctuarul inchinat lui Ammon Ra, zeul suprem al intregului Egipt. In templu nu-i era ingăduit oricui să calce, doar faraonul şi preotul puteau pătrunde in casa zeului. Azi, turişti buimăciţi de căldură şi de misterul ameţitor al unei lumi seducătoare bat in lung şi-n lat lespezile de piatră. De la intrarea vegheată de acelaşi Ramses hiperbolizat, aşezat pe tron, un drum de trei kilometri iese dintre coloane şi se infundă sub nisip. Căndva, pe-aici era calea spre Templul din Karnak, denumit atunci "locul cel mai ales de pe Pămănt". Este cel mai mare monument religios descoperit lumii de azi, construit in timpul domniei a nu mai puţin de 30 de faraoni. De-o parte şi de alta, o armată de sfincşi ciuntiţi, cu capete de berbec devastate de secole, veghează casa zeului Soare.


Printre stălpii de piatră cu inălţimi ameţitoare, două "ace" de granit infipte in pămănt povestesc grandoarea apusă. Fiecare din ele este cioplită dintr-o singură bucată de piatră şi căntăreşte peste o mie de tone. Pe vărful celor două obeliscuri placate odinioară cu aur masiv se oglindea pe-atunci Ra, care-şi răsfira apoi lumina in tot regatul. Azi, aurul a dispărut şi pe siluetele uriaşilor pari se oglindesc bliţurile turiştilor care cască gura in faţa urmelor desluşite pe certificatul de naştere al civilizaţiei intregii lumi. Cu 1.500 de ani i.Hr., coloşii de granit au fost ridicaţi pentru celebrarea celui de-al şaselea an de domnie a reginei Hatsepsut, femeia-faraon. Tradiţie sau metodă de amuzament pe seama vizitatorilor, in cele 45 de grade inregistrate la umbră, ghizii ii indeamnă pe turişti la o horă invărtită de şapte ori in jurul scarabeului sacru. Găndacul proslăvit il reprezenta pe zeul solar Khepri, cel care murea la sfărşitul zilei şi invia in zori. La picioarele lui se intinde lacul sfănt, in apa căruia preoţii se purificau pentru a aduce ofrande zeului suprem.


CEL MAI VIZITAT "CIMITIR". Pe cealaltă parte a Nilului, acolo unde apune Ra, intrăm in oraşul inchinat Morţii. In Valea Regilor, colţul cel magic al Egiptului, in inima munţilor Tebei, sunt cufundate mormintele faraonilor săpate in stăncă. Pereţi pictaţi in culori rămase la fel de vii ca acum trei mii de ani i.Hr. şi armate de hieroglife scriu trecutul. Pe-aici veneau cortegiile cu trupurile imbălsămate, infăşurate in făşii de pănză şi acoperite de comori pentru viaţa de dincolo. Timp de 500 de ani, regii Egiptului şi-au construit aici mormintele. Peste 60 au fost dezgropate de-a lungul anilor, devastate de căutătorii de comori şi asaltate de turişti. Multe altele işi păstrează incă tainele sub nisipuri. Dintre cele aflate, unul singur, care a cutremurat prin opulenţa sa lumea egiptologilor, a scăpat intact: mormăntul lui Tutankhamon, faraonul copil, mort la numai 18 ani. A fost descoperit după şase ani de săpături, in 1992, de arheologul englez Howard Carter. Fabuloase se infăţişează alături mormintele in care şi-au dormit somnul invelit in milenii de istorie mumiile lui Seti I, ale fiilor lui Ramses sau vestitei Nefertari, soţia lui Ramses al II-lea. Undeva la poalele muntelui răsare colosal templul vestitei Hatshepsut, faraonul-femeie care a domnit 20 de ani. O scară monumentală săpată in stăncă păstrează deschis drumul spre casa reginei, numită chiar de ea Deir el Bahri, Splendoarea Splendorii. Printr-un exerciţiu de imaginaţie poţi simţi incă adierea grădinilor cu mirt şi auzi susurul făntănilor care impănzeau cu mii de ani inainte curţile.


Lăsănd in urmă vechile mistere ale văii, inapoi spre celălalt mal al Nilului, in vecinătatea unui cămp sterp, Coloşii lui Memnon işi duc singurătatea. Odinioară, statuile faraonului, inalte de peste 20 de metri, flancau intrarea in templul lui Amenhotep. O legendă spune că in fiecare dimineaţă, colosul cel impietrit din dreapta incepea să cănte, salutănd ivirea zorilor. Şi, cum zeii s-au supărat pe oameni, colosul a amuţit, iar zorii se ivesc in tăcere.


NĂVALĂ. La ceasul ultimei rugăciuni a zilei lăsăm pietrele să-şi legene trecutul şi ne indreptăm spre portul din Luxor. Coloşi moderni cu mai multe etaje poartă in spinare turiştii pe Nil. Vasele de croazieră sunt trase la linie precum perechile de cai inhămaţi la trăsură. Ca să ajungem la Traviata, hotelul nostru plutitor, traversăm, unul după altul, vreo cinci vapoare. Dinspre nordul Egiptului pănă in sud, de la Alexandria la barajul de la Assuan, pe valurile domoale forfotesc peste 300 de vase de croazieră. In cele patru zile petrecute pe cocoaşele de apă ale Nilului n-am zărit nici urmă de crocodil. Suntem lămuriţi de ghidul nostru egiptean că reptilele fioroase nu pot trece spre nord din cauza turbinelor de la baraj. Pe mal, de-o parte şi de alta se inlănţuie umăr lăngă umăr minarete şi bordeie pitite printre frunze de palmier răsfirate ca evantaiele. Negustorii ubicui călare pe tradiţionalele feluci işi fac loc printre mastodonţii care se ingrămădesc de-a lungul şi de-a latul Nilului. Galabii, robele lor tradiţionale, zboară in sus şi-n jos, de la negustor la turist şi inapoi, pănă la preţul corect, meci care se incinge pănă la ecluza de la Edna.

O dată cu Ra, care merge la culcare pe celălalt mal al Tebei, feluci şi vase de croazieră se scurg pe urme cu năluciri de faraon şi zei.



Inceput

A fost odată... A fost o zeiţă şi un zeu. Isis, zeiţa magiei şi a vieţii, şi Osiris, zeul morţilor. S-au căsătorit şi au devenit primii regi ai Egiptului. Seth, fratele invidios, l-a omorăt pe Osiris şi l-a aruncat in Nil. Zeiţa Isis l-a jelit atăt, incăt a făcut Nilul să se reverse. De-atunci incoace se revarsă Nilul in fiecare an. De-atunci incoace, pe solul fertil rămas in urma apelor s-a conturat cea mai veche civilizaţie a lumii, veche de peste cinci mii de ani. O lume infăşurată in făşii de pănză doarme incă pe jumătate ingropată sub nisipuri care ii invelesc misterele şi legendele. Pe pereţi de temple şi piramide cu scări menite să urce la cer ni s-a infiripat azi o parte a poveştii. A fost odată...


Citeşte mai multe despre:   reportaj

 



Mai multe titluri din categorie

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”
Galerie Foto Prilejuit de Ziua Națională a României, dialogul cu istoricul Ioan-Aurel Pop, președinte al Academiei Române și una dintre puținele voci limpezi și neatârnate ale prezentului nostru răscolit de incertitudini,...

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 
Unul dintre cele mai importante momente din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918, a avut loc tot în timpul unei pandemii, şi...

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere
Istoria este rotundă și se repetă, este o un proverb popular. Proverb care se aplică, pare-se, ad-litteram când vorbim despre politica din România. Între ianuarie 1918, anul Mari Uniri, și sfârșitul anului...

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro
Ministerul Culturii a finalizat, la mijlocul acestei luni, licitația privind atribuirea unui contract referitor la elaborarea documentației și execuția lucrărilor pentru amenajarea, la Timișoara, a Muzeului...

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională
Galerie Foto A fost „Black Friday” la avansări în grad, de Ziua Națională a României. In acest an, printre cei propuși la grade înalte se numără personaje ciudate: un chestor in cadrul Ministerului de Interne - abonat...

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID
Galerie Foto Compania deținută de omul de afaceri Mihai Matei, președinte al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, a primit, recent, de la Administrația Națională a Penitenciarelor un contact de peste...

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară
Interviu cu Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” Fără capacități de prelucrare a materiei prime, valoarea producției în anul...

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii
Conflict între polițiști și sindicaliști, în Argeș. Oamenii legii le cer socoteală celor care îi reprezintă. Un ofiţer din cadrul Secţiei 4 Poliţie Piteşti a postat un mesaj public în care își arată dez...

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro
Galerie Foto Cabinetul PNL-PSD-UDMR, condus de generalul Nicolae Ciucă și căruia, mâine, Parlamentul României îi va acorda votul de învestitură, este putred de bogat, pe persoanele fizice care îl compun. Cei 23 de membri ai...

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement
Ministrul desemnat al Digitalizării, Florin Roman susține că PNL și PSD mai au de lucrat la capitolul încredere. El mai spune că rotația premierilor se va produce în baza unui gentlemen's...

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi
Galerie Foto Dependent de morfină, viciu căpătat în Franța, în urma unui tratament medical prescris împotriva gutei, Alexandru Odobescu (1834-1895) mai avea o slăbiciune: femeile tinere. Combinația droguri + dame frumoase...
Serviciul de email marketing furnizat de