Nowruz în Centrul istoric al Bucureştiului

Una dintre cele mai vechi obiceiuri per­sane, aduse în prezent din timpuri ime­morabile, este sărbătoarea Nowruz. For­mat din două cuvinte – „now”, care în­seamnă, în farsi, „nou”, şi „ruz”, care se poate traduce ca fiind „ziuă” sau „timp” – deşi ad-literam cuvântul compus se poate traduce ca fiind „ziua nouă” – în­ţelesul obişnuit este acela de „An nou”.

Legenda spune că prima dată Nowruz a fost sărbătorit cu aproximativ 15 milenii în urmă, iar poetul na­ţi­o­nal Ferdowsi, în lucrarea „Cartea Re­gilor”, lega evenimentul de mitul alun­gării iernii de regele Jamshid. Săr­bă­toa­rea înseamnă atât schimbarea anului (conform calendarului persan abia am in­trat în anul 1390), cât şi primenirea ano­timpurilor. Începe pe 21 martie, zi care coincide şi cu prima zi din Farvardin, con­form calendarului solar islamic care con­sidera că un an are 354 de zile. Ulterior, calendarul a fost modificat de către zo­roastrieni prin intercalarea a încă 11 zile, ajungându-se astfel la „365 de zile, 5 ore şi o fracţiune”.

Dacă la începuturi Nowruz era săr­bă­torit cu mare fast – au rămas în istorie serbările organizate de Darius cel Mare în Persepolis – în prezent tradiţiile sunt mult mai simple. În primul rând, în fie­care casă se face curăţenie, gest ce sem­nifică renaşterea naturii. Aceeaşi sem­nificaţie are şi obiceiul de a planta câ­teva seminţe înainte cu două săp­tă­mâni de solstiţiul de primăvară, astfel ca Nowruz să găsească plantele abia ră­să­rite. Alt obicei este acela al vizitelor reci­pro­ce, familiile de tineri vizitându-şi ru­de­le şi prietenii mai în etate şi aş­tep­tând, la rândul lor, venirea acestora în că­mi­ne­le lor. Sărbătoarea Anului Nou persan durează 12 zile, timp în care specta­co­le­le şi cântecele tradiţionale sunt la mare cinste. În toată această perioadă de pe mese nu trebuie să lipsească ver­dea­ţa, budinca din germeni de grâu, fruc­tele uscate (în special „senjeed”, sim­bol al iubirii), oţet (simbol al să­nă­tă­ţii), mere, condimente roşii, bani, zambi­le (simbol al primăverii) şi usturoi. Tot pe masă se mai găsesc ouă pictate, ase­mă­nă­toare celor de Paşti, care semni­fică fertilitatea.

În Bucureşti, serbarea Nowruz-ului, organizată de noul ambasador al Iranului, a avut loc în Centrul istoric, mai precis pe scena instituţiei de cultură pe care toată lumea o ştie ca fiind „Rapsodia”. Numeroşii oaspeţi au putut admira obiectele tradiţionale şi tablourile semnificând renaşterea naturii expuse în foaier şi, timp de aproape două ore, au fost parte a unui spectacol alert, ale cărui ritmuri au ridicat efectiv publicul în picioare alături de instrumentiştii sosiţi special din Teheran pentru a transmite fiorul renaşterii naturii ce are loc o dată la 365 de zile, 5 ore, 48 de minute şi 45,5 de secunde.