Zilele acestea, la Iasi, cetatenii majori, chiar si de varsta senectutii, au putut urma o forma de invatamant inedita. Una in care in timpul orelor s-a baut dupa pofta. Numai vin. Chiar si pe nemancate. Vin rosu, alb, sec, demisec, dulce, licoros, minunatii de toate gusturile si culorile.
Este vorba de Scoala Vinului, o manifestare in premiera ce a avut loc in cadrul primului Festivalul international de Vin, Arta si Gastronomie Provino aflat in desfasurare in buricul Moldovei, la Iasi, si despre care Jurnalul National a anuntat. Astfel, chelneri cu sau fara calificare, someri aspiranti la un titlu de angajare intr-un restaurant sau chiar crama au putut opta pentru dobandirea de noi cunostinte, de aceasta data in domeniul viei si vinului.
Daca la celelalte manifestari, in special la degustari, iesenii amatori de sprituri scurte - cate o dusca per stand, foc cu foc, au dat buzna, la scoala vinului au ajuns in general studiosii. Studiosi in ale vinului, oricine a poftit a participat la cursurile desfasurate, in serii, la orele de predare si, evident, practica, direct la buza paharului. Invataceii cu nasurile rosii si obrajii rozalii au participat cu pofta la cursuri practice si teoretice de introducere in lumea vinului. Instruirea complexa a avut loc pe durata a sase ore in grupe de cate 30 de persoane. “Profesorii', trainerii, cum s-au autointitulat cadrele cu experienta, au fost nume grele din domeniul viei si vinului. Dan Boboc, presedintele Asociatiei Degustatorilor Autorizati din Romania, sau Marian Timofti, presedintele Organizatiei Somelierilor din Romania 2011, un specialist educat la scoli inalte, restaurante si crame din Italia. Lectiile primite de invatacei s-au referit la notiuni privind modul de apreciere a unui vin bun, de servire si de asociere a licorii cu mancarea. La final fiecare a primit o diploma de participare, buna de pus in rama. Au fost si “scolari' care au avut parte de cursuri personalizate, in special cei aflati deja in bransa. Din tematica abordata amintim succint: tehnici de servire si asociere a vinului alb cu alimentele, initiere in arta degustarii, a tipurilor de pahare, manuirea lor, degustarea tipurilor principale de vin - alb, rose, spumant.
Mai putin digerabile au fost pentru unii dintre cursanti notiunile privitoare la cultivarea vitei de vie, metode de crestere, boli, momentul taierii si al culesului. Foarte interesanta a fost insa lectia despre vinificare in alb, rosu, spumant, frizante. Cei care au rezistat pana la final au putut afla secrete si despre vinurile romanesti, caracteristicile zonelor viticole, o scurta istorie a cramelor si podgoriilor romanesti. Iar daca au mai avut pofta, pentru a se alege si cu diploma din final au trebuit sa asculte cu interes si expunerea foarte interesanta, de altfel, despre “Vinurile lumii', cu exemplificari din Franta, Africa de Sud, Italia, Spania, sau “Vinurile din Lumea Noua' cum au denumit-o trainerii: din Chile, Argentina, pana in SUA. Cei care s-au concentrat si si-au pastrat vederea inca netulbure au putut admira chiar si o faina sticla de 18 litri adusa de somelierul Marian Iftodi. O sticla cat o jumatate de om, pe care, insa, unii dintre vizitatori din afara scolii s-au jurat ca o pot dobori la pamant cat ai zice “toarna'. (foto)
Un sprijin la vremuri de criza
In momentul in care reporterul a ajuns la curs, Catalin Paduraru, fratele actorului, si el un apreciat degustator, tocmai expunea din secretele vinurilor. Notiuni interesante. Cursantii, cu nasurile in pahare, se perpeleau de mama focului dinaintea diferitelor soiuri de vin. Miros, gust, aroma, culoare, toate trebuiau verificate si trecute prin filtrul simturilor fiecaruia. Rasuceau paharele pe toate partile si le invarteau in toate pozitiile, degustand rand pe rand, stand pe scaune sau in picioare, insa foarte aproape de un punct de sprijin (un pont impartasit neoficial celorlalti de unul dintre cursanti). La un moment dat erau cu totii sa scape paharele din mana. Inarmat cu ceva care semana cu un palos a patruns pe usa somelierul Marian Timofti. Ce era de fapt? Specialistul le-a aratat baietilor carora inca nu le tremurau mainile ceremonia sabrarii unei sticle de sampanie. La finalul orelor de curs, fiecare invatacel a primit cate o diploma de participare, fara coronita. Cursantii s-au indreptat pe singura carare existenta catre toaleta (foto), apoi, daca au mai poftit la degustari si in alte sectiuni ale festivalului, pe mai multe carari catre casele lor. Oricum, specializarea capatata ar putea sa le foloseasca daca nu in vreun post important in domeniul serviciilor macar pentru buna servire la domiciliu, alegerea sticlei potrivite si pastrarea sa in propriul beci sau crama. In plus, toti au invatat cum sa organizeze o cina romantica la vreme de criza, la trecerea dintre ani sau dintre doua servicii. Pe toata durata festivalului nu s-a inregistrat nici un caz de imbolnavire, la unele standuri chiar ridicandu-se in slavi si subliniindu-se virtutile consumului de vin. Hiic!