"O zi din viaţa lui Ionescu"

Filmul "O zi din viaţa lui Ionescu", realizat de Mihai Şurubaru, cu o echipă românească, ceea ce constituie în condiţiile de astăzi o mare performanţă, a obţinut Premiul Uniunii Cineaştilor din România pentru cel mai bun film de animaţie.

Filmul este interesant prin originalitatea scenariului, cât şi prin folosirea tehnicii ce îmbină animaţia 2D cu 3D. Regizorul Mihai Şurubaru reuşeşte să dea viaţă cu pricepere şi umor acestei suite de întâmplări numite "O zi din viaţa lui Ionescu" şi care a primit Premiul Uniunii Cineaştilor din România pentru cel mai bun film de animaţie.

Filmul are ca subiect o zi din viaţa unui cetăţean obişnuit, scund, grăsuţ, mai lat în fund decât în umeri, cu început de calviţie şi trecut de 40 de ani. Ionescu traversează perioada nesfârşitei tranziţii devenind victima unor evenimente tragicomice, la care ia parte involuntar sau complice.

Animaţia românească a intrat de ceva vreme printr-un accentuat şi nedrept con de umbră. Studioul Animafilm n-a mai produs filme de animaţie demult.

Regizorul Mihai Şurubaru, cunoscut animator, deţinător de premii internaţionale, este printre ultimii animatori care încearcă să păstreze vie această redută numită animaţia românească. Din anul 1991 până în 1997 a fost fondatorul şi directorul Studioului româno-spaniol Anima Dream SA. Din multe motive, partea spaniolă a părăsit România şi proiectul a căzut. Între 1997 şi 2000 a vizitat şi a lucrat la studiouri din străinătate - SUA, Germania, Ungaria. Cu experienţa acumulată a fondat Studioul Anima-Art, din pasiune, fără nici un profit.

Animaţia este un lucru pe cât de frumos, pe atât de greu. Animatorii sunt artişti care creează emoţie cu creionul, la acelaşi nivel cu actorul, care se slujeşte de expresia propriei feţe. Un minut de animaţie clasică cuprinde în jur de 1.500 de desene. După ani de muncă, după tone de desene şi de efort psihic, mulţi dintre aceşti artişti ajung să poarte ochelari cu multe dioptrii. La noi în ţară nu sunt bine plătiţi, deşi mulţi dintre ei sunt adevărate valori. Când a făcut studioul Anima-Art Mihai Şurubaru s-a gândit şi la un refugiu pentru animatorii clasici şi la o posibilă renaştere a filmului naţional.

Echipa cu care a lucrat la filmul ce abia a fost premiat s-a compus din Mihai Marian, Valentin Eliseu, Octavian Frecea, Silviu Turculeţ şi Andrei Stăncescu, Florin Săceanu, Constantin Seltea sau Despina Buneci, dar şi mai tinerii Robert Vegeman şi Cristian Scărlătescu. Nu toţi au curajul de a porni într-o asemenea aventură şi nici tenacitatea pe care a avut-o Mihai Şurubaru de a-şi impune şi realiza scenariul, într-o competiţie din care nu totdeauna cei mai buni şi câştigă.

Folosindu-se de prea puţinii bani alocaţi de CNC pentru realizarea acestui film, cu o durată puţin obişnuită - 30 de minute, lui Mihai Şurubaru i-au trebuit doi ani ca să primească aprobarea şi finanţarea lui şi doar tenacitatea sa a făcut posibilă apariţia, după foarte mulţi ani, a unui film realizat în totalitate de români. Eforturile sale, ca şi ale celorlalţi componenţi ai echipei, ar fi păcat să rămână un eveniment singular în istoria atât de dramatică a animaţiei româneşti din ultimii 20 de ani.