Peste 20 de oameni au fost scosi de primarul comunei Bragadiru dintr-un bloc, au fost incarcati in trei tractoare si "varsati" la groapa de gunoi. Sapte familii cu tot atatia copilasi au ramas aici si dardaie sub cerul liber de mai bine de doua saptamani, asteptand un ajutor.
Au trait pana la inceputul lunii aprilie intr-unul din blocurile ramase de izbeliste de pe vremea lui Ceausescu. Fiecare a ajuns, din diverse motive, fara casa si a auzit de acel loc unde "se putea sta". Locuri erau berechet si fiecare a inceput sa improvizeze o locuinta acolo. Au cumparat caramida, si-au ridicat ziduri intre stalpii de sustinere ai cladirii, si-au pus usi la intrare, geamuri. Toti stiau ca, daca nu aveau acte de proprietate, se puteau trezi oricand in strada. Asa ca, ani in sir, s-au straduit fiecare cum l-a dus capul sa intre in legalitate: au trimis zeci de memorii la Guvern, la Primarie, la Prefectura, ba chiar si la Drepturile Omului. Nu au primit nici un raspuns. Si a venit ziua de 4 aprilie 2005, cand in blocul P 34, in care locuiau, a venit proprietarul cel adevarat: Ministerul de Finante. COPIII S-AU IMBOLNAVIT. Primarul, cel care ii lasase pe oameni sa locuiasca acolo atatia ani, a trebuit sa-i dea afara. Cei 23 de oameni s-au trezit fara un acoperis deasupra capului si, neavand incotro sa apuce, au ramas exact acolo unde au fost scosi, in fata blocului. Si-au ridicat corturi. Numai ca primarului Marin Branzoi nu i-a placut cum arata comuna lui cu "mizeria" aceea dintre blocuri, asa ca a chemat gunoierii cu tractoarele lor, jandarmii cu ciomegele si i-au urcat in remorci, cu tot cu copii. De acolo i-a dus direct la groapa de gunoi, pentru ca, ironizeaza primarul, "doar nu aveam sa-i duc la caminul cultural". In prima noapte dormita sub cerul liber, pe micuti i-a udat ploaia pana la os, pana ce parintii lor au reusit, pe bajbaite, sa improvizeze un cort. Adapostul a fost prea tarziu ridicat pentru unul din baietei, Ionut, de 1 an si 2 luni. Apa rece l-a bagat in spital cu o bronsita ce putea sa-i fie fatala. Ceilalti copii, majoritatea sub 8 ani, sunt cu totii bolnavi din cauza noptilor friguroase din corturile de celofan. Ionut a fost externat vineri din spital, dar in aceeasi zi a inceput sa vomite si a facut febra, asa ca a trebuit iarasi dus la Urgenta. DOI TINERI CU HANDICAP. "Stam aici, cu sobolanii si serpii, in frig, fara apa sa ne imbaiem copiii si nimeni nu vrea sa ne ajute", acuza in cor oamenii, de cum ne vad. Ne invita intr-unul din corturile mai mari, unde pare ca facusera de curand "curatenie", sa primeasca musafirii. Incaperea e un cub din celofan, iar pe jos sunt puse, direct pe namol, covoarele umezite. Marian Ochea, un tanar de 30 de ani, isi aduce acum aminte, sub celofan, cum in anul 2000 isi vazuse visul cu ochii: primarul ii semnase un contract de inchiriere pentru apartamentul din acel bloc-fantoma. Nu era act de proprietate, dar era totusi un document. Dar fericirea a durat doar cateva zile, caci acelasi primar a revenit asupra deciziei si i-a anulat contractul. Marian este bolnav de epilepsie, are gradul I de handicap si nu poate munci. Maica-sa are hepatita C, iar fratele sau, Alex, e paralizat pe partea dreapta. Pe vremea cand lucra la o firma, ca preparator de bauturi alcoolice, a plecat intr-o zi cu patronul cu masina. Seful a incercat sa intre intr-o depasire si un camion i-a facut zob pe amandoi. Patronul a murit, Alex a ramas nenorocit pe viata si fara slujba. Iar acum, si fara casa. Spune cu o voce calda, fara nici o expresie de ura pe chip, intocmai ca un preot la slujba: "M-am tot dus la primar, dupa ce ne-a aruncat la gunoi, sa ma ajute. Si el ma lua la misto: «Vrei sa te iau la mine acasa?»â¦" "Ne-a zis sa ne ducem la Guvern noi, sa facem rost de fonduri pentru o scara, si el ne va da dupa aia. Adica noi sa ne milogim, sa facem greva foamei pe acolo si apoi el sa-si faca afacerea, sa aiba apartamente pe care sa le vanda", acuza un tata cu trei copii. Cel mare dintre ei are 15 ani, cel mic - 3.Citește pe Antena3.ro