Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un complex turistic format din trei hoteluri de lux care însumau 800 de camere stă închis de aproape doi ani în stațiunea Neptun de la malul mării. Era considerat un etalon al turismului românesc, o capodoperă arhitecturală capabilă să concureze cu marile resorturi de pe planetă. Astăzi a devenit o rușine națională.
De-a lungul falezei din stațiunea Neptun, stau perete în perete trei clădiri. Pustii și ruinate, de parcă o întreagă flotă le-a bombardat dinspre mare. Sunt trei hoteluri, dacă te iei după ce scrie pe ele: Belvedere, Amfiteatru și Panoramic. Panorama e însă una de te face să plângi: ziduri sfărâmate, geamuri sparte, cabluri electrice atârnând aiurea ici și colo, de parcă clădirile cu totul au început să se deșire, ca niște cârpe putrezite. E trist, pentru că odinioară aici erau cazați cei mai importanți oameni ai țării, cele trei hoteluri formând un complex turistic considerat perla coroanei litoralului românesc.
Complexul Panoramic-Amfiteatru-Belvedere a fost în momentul inaugurării o capodoperă, opera de geniu a unor arhitecți și constructori români care au reușit la malul Mării Negre un ansamblu ce sfida orice se construise până atunci prin Europa. Primise chiar, se spune, un premiu important de arhitectură, fiind considerat cel mai frumos ansamblu hotelier de pe întreg continentul. “Noi eram aici în Paradis. Cum e acum în Turcia, în Antalya, de au construit în 10 ani hoteluri. Habar nu aveau turcii ce aveam noi aici. Noi aveam acum 30-40 de ani ce au ei acum. Bulgarii, în afară de crescut castraveți și făcut gem, ce mai știau să facă?”, se întreabă ironic Marius Ciobănel, un localnic care a reușit să salveze doar o mică parte din ce fusese odinioară ansamblul: o terasă. Ne duce la un perete din local, unde a lipit poze vechi ale complexului. În imagine se observă, lângă o plajă aglomerată, o serie de hexagoane, ca un fagure. Pe ele pune degetul Marius Ciobănel: “Vedeți aici? Terasa asta e! Terasa Bicaz, anii 70. Uitați hotelurile cum erau făcute!”, spune bărbatul, și desenează o linie imaginară cu arătătorul de-a lungul țărmului din poză.
Priveliște de întristat turiștii
Imaginile de odinioară sunt singurele care mai pot să te facă să crezi că tot acest dezastru a fost un miracol arhitectonic. Hotelurile au apărut și în filmul „Nea Mărin miliardar”. Pe treptele lor s-au filmat o parte din cascadoriile cu motociclete din peliculă, pe plaja din față s-au turnat secvențe remarcabile cu Amza Pellea. “Am venit din Jupiter pe jos ca să văd unde s-a turnat filmul «Nea Mărin miliardar». Mare dezamăgire! Mare-mare! Totul e o paragină, dezastru, zici că ești într-un mormânt, într-un sicriu”, ne zice un turist. O altă turistă ne vorbește cu lacrimi în ochi: ”Dezolant! Ai senzația că ți s-a furat adolescența, pentru că erau niște locuri superbe. Nu am să uit niciodată mirosul parfumurilor de aici, al hainelor frumoase. Era ceva cu totul deosebit, într-adevăr o perlă. Și acum ai senzația de rău efectiv. Anul trecut, am dat pe aici și erau niște francezi. Erau siderați. «Dar cum e posibil? Dar asemenea priveliște? Nu există așa ceva în locuri umblate prin lume. Dar nu știți ce s-a întâmplat aici?». Zic: «Ba da, a căzut o bombă, asta s-a întâmplat». Sper din tot sufletul să ne trezim la ceva mai bun”.
Alungarea nemților, în 2001
„Bomba” a fost amorsată după 1990, când complexul Panoramic-Belvedere a fost ținut în proprietatea statului, care nu a investit mai nimic în el. Salvarea ar fi putut veni, așa cum au făcut bulgarii, de la un investitor care să le preia prin privatizare și să fie obligat să investească în ele. În 2001, norocul părea să surâdă celor trei hoteluri de aici, pentru că mai mulți tour operatori străini păreau extrem de interesați de complexul din Neptun. „Este motivul pentru care privatizarea din Neptun devine o miză. Ne aflăm într-o situație extrem de fericită ca cele trei mari concerne din Germania să se lupte pe hotelurile românești și este clar că cea mai bună ofertă va câștiga”, declara atunci în presa vremii ministrul Turismului, Dan Matei Agathon. Privatizarea era într-adevăr o miză, dar nu pentru cine trebuia. Cu două săptămâni înainte de marea privatizare din turism, hotelurile sunt luate din portofoliul ministrului Agathon și trecute la RA-APPS, adică tot la stat. Doar ca să nu fie date, să nu fie salvate. Cineva avea alte planuri cu ele. L-am întrebat acum pe ministrul Agathon de ce s-a făcut această mutare. Oftează: ”Ca să aibă parlamentarii noștri posibilitatea de a-și petrece un concediu la mare... Mai glumesc și eu… S-a considerat că e un obiectiv strategic și că e mai bine să rămână în proprietatea statului”.
„Hai că îl iau eu, pentru mine”
Citește pe Antena3.ro
Astfel, parlamentarii au avut unde să își facă vacanțele. Cel puțin vreo câțiva ani de atunci încolo. În 2005, ansamblul de trei hoteluri totalizând 800 de camere e declasificat de la trei stele la două întrucât, fără investiții, totul începea să se năruie. Mobila putrezea, pereții se scorojeau, covoarele mucegăiau. Ansamblul nu mai era de interes pentru parlamentarii-turiști. Politicienii vremii decid într-un final să privatizeze complexul. Dar, fără să învețe din greșelile trecutului, înstrăinează hotelurile fără să îl oblige pe noul proprietar să facă investiții. Ansamblul Panoramic-Amfiteatru-Belvedere ajunge la francezul Joseph Goschy, care fără să bage mai nimic în el l-a predat în chirie fostului deputat Raj Tunaru, care rememorează acum momentul: „Mi-a zis: «Vi le las la un preț mai bun. Nu vreți dumneavoastră să le administrați?». Zic: «Hai că îl iau eu, pentru mine, prietenii mei, familia mea, ne distrăm, dacă nu găsim turiști»”. Îl întrebăm pe Raj Tunaru dacă nu i-a fost teamă că se înhamă la ceva mult prea mare pentru posibilitățile sale financiare. „Păi, nu era prea mare, eu fac turism de 40 de ani, mi-am scos toate investițiile”. Investițiile nu au fost însă suficiente cât să schimbe radical fața complexului. Acestea doar au prelungit agonia vreo câțiva ani. Astăzi, proprietarul de drept a vândut hotelurile către un investitor libanez care promite să le renoveze. Deocamdată stau închise la fel ca alte patru hoteluri din stațiunea Neptun-Olimp, numită în actele oficiale, parcă în glumă, „stațiune de interes național”.
„S-au închis numai hoteluri mari cu sute de camere. Hoteluri adevărate, de meserie, care au fost cumpărate la privatizarea asta de doi lei și nu s-a făcut nimic în ele. Ministerul Turismului le-a retras clasificările. Avem hotelul Craiova aici, Banat și alte două care sunt închise. Craiova are 300 de camere. În total, sunt alte vreo 800 de camere care stau închise. Vă dați seama câtă lume putea să vină aici să lase bani pe litoral? La mâncare, cazare, agrement? De-aia nu mai avem turiști. Unde să se cazeze oamenii?”, se întreabă Marius Ciobănaș, patronul unei terase care sezonul ce a trecut a stat mai mult goală.
„Hotelurile au fost luate de oameni care nu au avut bani să investească. Au luat hotelul cu doi lei și au zis: «Lasă că scoatem noi banii, mergem așa pe mobilierul vechi, vine românul, plătește românul». Păi, cât să mai vină și românul dacă îi cade tavanul în cap? Apă caldă nu, aia nu, gândaci cât casa, unde să mai vină românul?”.
Marius Ciobănaș, patron din Neptun
