Plusuri si minusuri - Tara unde nu se respecta reguli

Jurnalul National: Care a fost momentul cel mai de impact din prima zi pe care ati petrecut-o in Romania, la inceputul mandatului dumneavoastra?

Onno Simons: Imediat dupa ce am aterizat la Bucuresti, am fost dus la apartamentul pe care urma sa il ocup temporar, undeva in centru. Imi amintesc ca exact peste drum era o cladire oarecum anonima, cu o multime de antene pe ea si in fata careia stationau multe masini Dacia albe, fara numar de inmatriculare. Am fost mirat, ma intrebam ce o fi in acea cladire. Asa ca m-am interesat si mi s-a spus ca este sediul serviciilor secrete. Deci cam asta a fost unul dintre primele contacte.

Socuri si ritmuri

Se poate vorbi despre un soc cultural pentru un occidental care ajunge sa traiasca aici?

Nu e o afirmatie departe de adevar, dar un astfel de soc face parte din sentimentul pe care un vest-european il are cand vine in sudul si estul Europei, fie in Romania, fie in Italia sau in Grecia. Viata e diferita, oamenii sunt diferiti si se poarta diferit, stilul de viata mediteranean sau balcanic este cu totul altfel fata de cel vestic si mai ales cel din tarile nordice. Eu vin din Olanda, tara unde s-au pus bazele dreptului international. Olandezii sunt oameni care urmeaza legile si regulile stabilite, asa sunt obisnuiti. O parte din socul cultural consta tocmai din acest fapt, ca exista legi si reguli in Romania, dar oamenii nu se inghesuie sa le respecte. Va trebui insa, pentru ca Uniunea Europeana este o entitate bazata pe reguli.

Ce inseamna ca viata e diferita?

Ritmul vietii este diferit. De pilda, seara, cand plec de la birou, pe la 19:00, 19:30, si ma duc in statia de autobuz, vad orasul vibrand de viata. Din pacate, de cele mai multe ori sunt prea obosit ca sa iau parte la ea. Se intampla multe, viata culturala este activa, sunt sigur ca exista si o viata de noapte cel putin la fel de activa, dar chiar nu am avut timp sa verific pe pielea mea. Eu sunt fericit cand ma pot duce acasa, unde sa fiu alaturi de familia mea si sa ma odihnesc. Cred deci ca Romania este mai plina de viata decat alte tari.

Ati venit in Romania impreuna cu familia, de la inceput. Cum s-au adaptat sotia si fiica?

Fiica noastra, care are acum 4 ani, este fericita aici, merge la o gradinita cu predare in limba engleza si se simte foarte bine aici. Ceva probleme de adaptare a avut sotia mea. Inainte de Romania am fost in Slovacia, o tara slava, iar sotia mea, fiind de etnie rusa - ne-am cunoscut in Kazahstan - , s-a simtit bine aici, cu o limba usor de invatat, unde putea urmari si posturi rusesti de televiziune... In Romania i s-a parut totul foarte diferit, nici limba nu este usor de invatat... Sa zicem ca nu i-a fost atat de usor.

Si chiar mergeti cu autobuzul?

Zilnic. Munca pe care o fac este stresanta, este solicitanta, am considerat ca nu am nevoie si de stresul de a conduce o masina. Folosesc transportul in comun, mai ales autobuzul si metroul.

Nu sunt tocmai alegerile tipice pentru un diplomat.

E important, mai ales pentru noi, cei care reprezentam aici Comisia Europeana, sa stim cel mai bine ce se intampla in aceasta tara. Cand ai un sofer care te plimba incoace si incolo prin oras, nu poti spune ca intelegi mare lucru. Plus ca se potriveste cu stilul meu de viata si imi da ocazia sa vad oamenii, sa ii cunosc, sa ii inteleg, sa iau pulsul orasului.

Despre piete si sarmale

Faceti si piata?

Da, sigur, mai ales ca locuim chiar in apropiere de piata 1 Mai si acolo facem cumparaturile. Am fost si in piata Bucur Obor. Ne place, ne plac pietele, mai ales sotiei mele, care, fiind din Kazahstan, e invatata cu bazarurile, cu atmosfera lor, sa caute, sa aleaga, sa cumpere. Eu m-am obisnuit in timp. Sigur, o piata ca Bucur Obor nu seamana foarte bine cu una din Bruxelles, dar, o data ce ai trait in Asia Centrala, poti spune ca ai vazut multe si ai trecut prin multe, asa ca...

Ce v-ati dori sa faceti aici si nu ati apucat inca?

Sa calatoresc. Suntem 107 oameni la delegatie, avem o multime de lucruri de facut, v-ati speria de cate hartii am de semnat. Mi-e greu sa spun cate, dar, ca sa va faceti o idee, e vorba despre contracte, evaluari, documente interne... uneori pe biroul secretarei mele sunt atatea hartii, ca nu o mai pot vedea din cauza lor.

Aveti niste destinatii favorite in tara?

Am fost la Sighisoara, unde mi-a placut mult. Speram ca in curand sa ajugem la Sibiu, oras despre care am auzit o multime de lucruri. Spre sfarsitul lunii avem o saptamana libera si probabil ne vom urca in masina si vom porni intr-acolo, in prima noastra excursie de genul acesta de cand suntem aici. Ne place foarte mult si Brasov si Cluj, care mi se par extrem de interesante din punct de vedere arhitectonic. Un alt oras care mi-a placut este Timisoara, unde oamenii au o mentalitate diferita, iar lucrurile avanseaza mai bine, atat la nivel administrativ, cat si in mediul de afaceri.

Ce va gateste sotia?

Bucatarie internationala. Gateste si sarmale, asta pentru ca fac parte si din bucataria ruseasca. A preluat insa si multe retete din bucataria occidentala. Eu, unul, sunt mare amator de preparate indoneziene, dar prefer sa mi le gatesc singur.

Dumneavoastra gatiti romaneste?

Nu, dar beau romaneste, imi plac foarte mult vinurile de aici. In ce priveste mancarea, traditia de a pune pe masa tot ce ai mai bun atunci cand primesti oaspeti se regaseste in mai multe tari. In Olanda insa nu se face asa. De obicei, o cana cu ceai si o prajiturica sunt suficiente atunci cand ai musafiri si nimeni nu se simte ofensat, tuturor li se pare normal. Cand s-a mai intamplat sa ii sugerez asta sotiei, mi-a spus: "Vai, nu se poate asa, daca invitam oameni trebuie sa gatesc, sa ma pregatesc cum se cuvine!".

Cum este sa vii intr-o tara despre care stii numai partile rele?

Eu mai fusesem in Romania in perioada studentiei, in 1974, cand am facut o excursie cu rucsacul prin Europa. A costat 150 de euro pentru o luna. Bine, nu exista pe atunci euro... Am petrecut cam 5 zile in Romania si am stat mai mult prin zona Banatului. Tin minte ca era Campionatul Mondial de Fotbal, care ma interesa foarte tare, dar care nu era televizat in Romania, mai ales ca echipa voastra nu se calificase. Asa ca, in apropiere de finala, am plecat din Romania ca sa vad meciul (Germania - Olanda, castigat de Germania cu 2-1 - n.r.). Prin urmare, aveam, cat de cat, o idee despre cum arata Romania, desi nu am ajuns pana la Bucuresti. Romania a fost apoi pe primul loc pe lista preferintelor mele cand a fost vorba sa plec intr-o noua misiune. Am fost foarte fericit sa vin aici, pentru ca provocarile profesionale sunt mari. Chiar daca stiam care sunt problemele, stiam si ca, din punct de vedere geografic si istoric, este o tara extrem de interesanta.

Impresii

Olandezii sunt renumiti pentru toleranta...

Da, asa era intr-o vreme, dar in ultima vreme au cam fost probleme... dar sa zicem ca da, sunt toleranti.

Cum se descurca romanii la acest capitol?

Romanii nu sunt atat de obisnuiti cu strainii, dar acest lucru este in continua schimbare. Exista si mentalitati ceva mai conservatoare.

Pentru ce ar putea fi romanii renumiti?

Poate pentru flexibilitate. Romanii muncesc aproape peste tot in Europa, ceea ce arata ca, daca aici intampina greutati, sunt dispusi si pregatiti sa treaca granita, sa gaseasca de lucru, sa se adapteze si sa le mearga bine in alte tari. Nu peste tot oamenii sunt atat de flexibili, de muncitori si de adaptabili la circumstante diferite.