Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În cele aproape 7.000 de oficii poștale din țară, timpul a încremenit într-o zi din anul 1980. Aceleași ghișee neprietenoase și tejghele înalte, aceeași atmosferă prăfuită, cu oameni stând la coadă în sunetul sacadat al ștampilelor.
Deși Compania Națională Poșta Română se laudă că are aproape 1.000 de oficii poștale informatizate, nu vă faceți iluzii: ca să trimiți o scrisoare recomandată va trebui să completați hârtii, datele de pe aceste hârtii vor fi introduse în calculator, apoi vi se vor da alte hârtii ca dovadă.
Inevitabil, urmarea firească a birocrației este sfânta coadă. Iar dacă reușești să scapi dintr-un oficiu poștal fără să stai de trei ori la coadă, te simți mai ceva ca un câștigător la Olimpiadă.
Ca să înțelegem cum s-a conservat această atmosferă anacronică și cum a ajuns Poșta Română campioană la datorii către bugetul de stat, am mers în mai multe oficii poștale din București.
„N-ați completat numele complet. Luați alt formular și refaceți”, se răstește o doamnă cu părul mov la bătrânul miop care tocmai îi strecurase un formular verde pe sub geam. Omul se întoarce spășit la pupitrul de lemn și muncește alte 5 minute cu pixul pe peticul de hârtie. Revine cu speranță la ghișeu, dar sentința de dincolo de ghișeu vine răstit.
„Ce-i asta? Ați completat pe verso acolo unde trebuia să completez eu? Refaceți!” „Doamnă, nu mai pot. Dacă nu e nici acum bine, plec!”, se vaită clientul, după ce a stat din nou la coadă.
Doamna e nemiloasă. „Păi nu e bine. Nu se vede clar numele, ați mâzgălit acolo și nu se vede. Vă rog eu să fiți atent.” După ce stai mai mult de o jumătate de oră într-un oficiu poștal, ai sentimentul că aici timpul se învârte în buclă. Iar principiul capitalist că timpul înseamnă bani nu semnifică nimic: dacă nu e un formular care trebuie completat la nesfârșit, atunci stai la coada nepotrivită și trebuie să te muți la una și mai mare. 
Ziua Z... sau cum să treci de la o coadă la alta
Uneri poți completa hârtiile și sta la multiple cozi degeaba. Într-un oficiu din Băneasa, operațiunea de a primi bani prin mandat poștal este ca jocul la ruletă. Dacă în ziua respectivă nu au fost încasări, ghinion!
Ai așteptat timp de o săptămână să primești bani de la cineva, bani care îți trebuie ca aerul, dar la ghișeu îți răspunde Moromete: „N-am!”. A pățit-o o doamnă care s-a învoit două ore de la serviciul din partea cealaltă a orașului ca să poată să ridice o sumă de bani, primită de la o rudă.
„Ne pare rău, nu avem cum să vă dăm banii. Nu am încasat suficient”, vine replica neașteptată. Femeia a simțit că a rămas fără aer brusc. A încercat întâi cu frumosul, s-a rugat, apoi și-a cerut drepturile de client, apoi s-a revoltat. Rezultatul? „Nu trebuie să vorbiți așa cu noi. Ce să vă fac? Asta e situația”, i-a explicat funcționarul. Dar, ca să-i arate că are totuși suflet mare și îi face o favoare, își roagă o colegă să noteze numărul de telefon al doamnei, promițând că o va suna personal în momentul în care se va strânge suma necesară din încasări. Adică banii tăi, de care ai mare nevoie. Când? „Zilele astea”.
Lanţul slăbiciunilor. Cum să primeşti salariu fără să miști un deget
Nu e de mirare că multe oficii poștale nu au încasări suficiente. De mai bine de patru luni, la sute de oficii poștale din țară nu poți cumpăra un banal plic. Nu că n-ar fi, că ele există fizic. Dar nu pot fi vândute pentru că nu există case de marcat care să elibereze bon fiscal. Și așa, cu plicul în stoc și fără a putea face vânzări din cauza lipsei caselor de marcat, timpul trece, leafa merge.
În luna martie a acestui an, reprezentanții Poștei promiteau că, o dată cu modificarea legislației privind casele de marcat, Poșta Română își va rezolva toate problemele logistice în două săptămâni. Au trecut de șapte ori mai multe săptâmâni, iar termenul s-a mai întins până peste alte trei luni.
„Poșta Română a demarat un proces de updatare și remediere a 682 de aparate de marcat deținute în subunitățile poștale urbane, pentru folosirea acestora conform prevederilor legale în domeniu. Termenul de soluționare estimat este de aproximativ 90 de zile, dar acesta poate fi influențat de termenul de livrare a pieselor de schimb, în special memoriile fiscale, și de termenele de soluționare la Administrațiile Financiare”, precizează reprezentanții Poștei.
Cu alte cuvinte, Poșta Română refuză să câștige bani. O asemenea atitudine ar fi de neconceput în mediul privat și este cu atât mai surprin-zătoare la o companie datoare vândută. Compania Națională Poșta Română a adunat între anii 2008 și 2012 datorii de sute de milioane de lei, conform ANAF, și se zbate și astăzi să acopere gaura financiară.
Concluzii… nesatisfăcătoare
În mod ironic, primul mesaj care atrage atenția pe pagina web a companiei este un chestionar prin care cetățeanului i se cere părerea privind serviciile și personalul Poștei.
„Chestionarele de satisfacție” arată că principala nemulțumire a clienților este timpul lung de așteptare, care ar putea fi redus la 5-10 minute, și atitudinea celor din spatele ghișeului. Dar Poșta Română preferă să vadă partea plină a paharului, ca de obicei.
„La categoria atitudinea oficianților, 22% din respondenți s-au declarat mulțumiți, 15% foarte mulțumiți”, ne asigură compania. „Doar” 40% dintre cei întrebați au spus că sunt nemulțumiți.
Răspunsul oficial al Poștei în astfel de situaţii este următorul: „Asigurarea cu numerarul necesar efectuării plăţilor prin mandat poștal este o activitate de prim ordin a Poștei Române. Achitarea sumelor de bani se face în timpul de circulaţie stabilit și comunicat de Poșta Română, respectiv «Z+5», calculat în zile lucrătoare, unde «Z» reprezintă ziua depunerii sumei. Dacă deţineţi informaţii concrete despre astfel de cazuri, în care au fost constatate nereguli, vă rugăm să ni le furni-zaţi, pentru a demara cercetări detaliate și pentru a formula un răspuns punctual”.
„La cererea Poștei Române, care a avut, în trecut, dificultăţi financiare temporare, s-a acordat eșalonarea la plată, prevenind totodată și acumularea de noi datorii (…) Precizăm că Poșta Română a achitat, până în prezent, peste 45% din suma datorată către bugetul statului”, au declarat reprezentanţi ai Poștei pentru Jurnalul Naţional.
Acest lucru a fost posibil după ce în anul 2013, din cei 31.000 de angajaţi, au fost disponibilizaţi 2.700 de oameni. Tot atunci, s-a pus în discuţie privatizarea, numai că potenţialii cumpărători au fugit mâncând pământul când Ministerul pentru Societatea Informaţională, deţinător a 75% din acţiuni, a dispus un control și a descoperit datorii către ANAF de peste 100 de milioane de lei.
POȘTA ROMÂNĂ, ÎN CIFRE
Cel mai mare angajator
În 2014, a intrat pe profit (22,8 milioane de lei, profit net), după cinci ani de pierderi (550 de milioane de lei, între 2009-2013), acum trei ani fiind aproape de faliment; parcursul de anul trecut a continuat în primele patru luni ale anului (profit net de 18,7 milioane de lei); Tradiţional, Poșta este cel mai mare angajator, având în prezent 27.500 de salariaţi și niciun plan de restructurare, după ce, în ultimii zece ani, și-a redus personalul cu 6.700 de persoane, ca să-și eficientizeze activitatea și să reducă din cheltuieli; Guvernul a convenit cu FMI privatizarea Poștei acum trei ani, dar de-atunci până în prezent nu a găsit niciun cumpărător din cauza situaţiei financia-re a acesteia; Compania deţine peste 80% din toate subunităţile poștale care operează, în prezent, în România.
Marile devalizări
În februarie 2015, patru foști directori ai Poștei (Mihai Toader, Emanoil Lepădatu, Andrei Marinescu, Vasile Bărbuleţ) au fost condamnaţi, în prima instanţă, la 10 ani și șase luni, pentru abuz în serviciu; ei sunt acuzaţi de un prejudiciu de peste 6 milioane de euro, pe care l-ar fi făcut acum șapte ani, când au cumpărat produse informatice de la o firmă din Cipru, supraevaluate de 12 ori, faţă de ceea ce era pe piaţa locală;
În prezent, se mai judecă două cazuri în care trei foști directori ai Poștei (Mihai Toader, Emanoil Lepădatu și Andrei Marinescu) au fost trimiși în judecată în decembrie 2010 și octombrie 2009, fiind acuzaţi de prejudicii totale de 12,6 milioane de euro.
Citește pe Antena3.ro
