Prezervative pentru rromi

Adolescentele de etnie rroma din Buciumeni, Ilfov, au deja un copil si cateva avorturi la activ. Pentru ele, pilula contraceptiva trateaza gatul sau raceala.

Mama la 14 ani

Nu apuca sa implineasca 18 ani, ca deja au un copil sau doi. Provin din comunitati nevoiase sau de rromi, nu stiu sa scrie si nici sa citeasca. Pentru a incuraja femeile din zonele defavorizate sa foloseasca metodele de contraceptie moderne, Ministerul Sanatatii a declansat campania "Sanatatea femeii si a copilului". Rezultatele sunt sarace, ca si beneficiarii programului.

Am poposit in Buciumeni, Ilfov, unul din cele 11 judete in care acest proiect se desfasoara. Pe ulita, nori mari de praf. Colbul se ridica de sub jocul picioarelor celor cateva zeci de puradei care se invarteau imprejurul cortului verde ce aparuse asa, dintr-o data, ca o ciuperca uriasa. Ochii ca taciunele se fixau cand pe pliantele colorate de pe masa din mijlocul cortului, cand pe cele trei fete de la masa, care dardaiau de frig, inca de la ora 8 a diminetii, in asteptatea musteriilor. "Ce se da acolo, don’soara?", casca gura o femeie de vreo 20 de ani. Isi taraste alene troascele din picioare si din cand in cand mai trage cate o injuratura tancului care o tot impinge catre cort. Cum o vad, cele trei se ridica de pe scaune si incep sa spuna ca pe o poezie, scotand aburi din gura, ce au invatat in singura zi de training pe care au avut-o, aratand de zor si fotografiile din pliante, doar-doar tiganca o pricepe ceva.

"NU-I PLACE!" Asa am aflat ca doua dintre ele se numesc, mai nou, asistente medicale comunitare, iar cea de-a treia, de etnie rroma, este mediator sanitar. Femeia cu dintii stricati s-a uitat cam cas la ele, ca la ceva nemaiintalnit, ca, deh, "nici halate albe nu au, nici nu miroase a spital", in schimb tot despre "ce ne spune doctorii ne zice si ele". Ciuleste urechile cateva secunde, afla ca este vorba despre cum sa nu mai "toarna copii peste copii", zambeste stirb si pleaca. "Am crezut ca ni se da si noua niste ajutoare, ceva. Suntem amarati. Mie imi zice de prezervative? Pai cine sa le foloseasca? Doamne fereste! Al meu nici nu vrea sa auda, cica nu-i place", zice femeia si coboara rusinata capul.

NESTIUTORI. Ionica este una din tinerele care traiesc in comunitatea de rromi Buciumeni, din orasul Buftea. Are 16 ani. Un copil. Si trei avorturi. Ilie Voichitoiu, directorul Maternitatii Buftea, spune ca asemenea ei mai sunt inca 37 de tinere cu varsta cuprinsa intre 14 si 17 ani, care au nascut anul acesta, si 78 care au facut avorturi. Ceea ce e "curios", precizeaza doctorul Voichitoiu, este ca "printre ele sunt si fete provenind din familii bune, instarite, care merg la scoala. Explicatia: «Rad celelalte de noi, ca o sa ramanem fete batrane!»". Ionica a dat pe la scoala cand avea vreo 12, 13 ani, batuta la cap de mama-sa. A mers cateva zile si, cand a vazut ea ca banii de discoteca ar trebui sa-i dea pe carti sau caiete, a renuntat, a fugit de la parinti si s-a maritat. Nu are televizor. Doar o camera in care traiesc sase insi si un petic de pamant pe care au cultivat cateva legume. Nu-si da seama ce-i aia pilula contraceptiva. "Pilula asta o ei pentru gat sau raceala, nu?", ne intreaba ea nedumerita. Zilele trecute isi aminteste ca a venit la poarta ei o doamna care isi zicea "meditator", povesteste femeia, stalcind cuvintele. "Mi-a zis ca, daca nu mai vreau sa fiu bortoasa tot timpu’, sa ma duc la medicu’ de familie ca sa-mi dea niste buline ca sa le inghit. Io m-as duce, ca m-am saturat, dar poate sa nu-i spun lu’ barbata-miu, ca asta m-ar omori in bataie. Ca sa ajung in centru imi trebe bani, tre’ sa-i cer lu’ sotu’... Zice ca sunt bolnava, daca iau alea si ca ia si el boala. Ii e frica sa nu se imbolnaveasca cand... stiti dumneavoastra..." Isi indeasa parul naclait sub baticul prafuit, ridica din umeri si da sa plece. In spatele ei, copiii, stransi in cort, striga pe nu stiu cate voci: "Concursu’, tanti, concursu’". Se bucura ca "tot n-am venit degeaba", ia un talon, se uita la el asemenea unui orb si roaga asistentele sa i-l citeasca. Afla ca poate castiga un tricou sau o masina de calcat daca scrie cel putin trei metode moderne de contraceptie. Dar ce sa mai tina ea minte din ce-i spusese femeia in poarta, zilele trecute, cand Ionica nu are de gand sa-si schimbe obiceiurile? Ii completeaza asistentele talonul si pleaca multumita acasa.

ALOCATIA SALVATOARE. "Lucrurile merg foarte greu", spune Viorica Caula, mediator sanitar in Buciumeni. La inceput nu stia prea bine ce inseamna sa fii mediator. A aflat ca trebuie sa locuiasca in zona in care isi va desfasura activitatea, sa fie de etnie rroma si ca trebuie sa le vorbeasca oamenilor despre metodele de contraceptie. A renuntat chiar la munca ei de confectioner, s-a inscris la cursuri, a dat examen si iat-o facand educatie coetnicilor sai. "Am mers din casa in casa, am vorbit cu toate femeile si tinerele. Sunt fete de 15 ani care au facut deja avorturi. E ceva de speriat. Tinerele astea nu merg la scoala, nu au auzit in viata lor de pilule, ce sa mai vorbesc de injectabil, si unele dintre ele nici certificat de nastere nu au." Sufla usor in palme, isi strange haina pe langa corp si incepe sa povesteasca ba despre mizeria in care traiesc oamenii, inghesuiti claie peste gramada in cate o camaruta, ba despre bolile de plamani sau lipsa asigurarilor sociale. "Sunt rai, nu stii cand spun adevarul si, oricat le-ai zice, tot dupa capu’ lor fac." "Le este teama de barbati", intra in vorba Elena Gheorghe, asistenta medicala comunitara. Elena (asistentul medical comunitar) si Viorica (mediator sanitar) formeaza asa-numita echipa comunitara. Din ea mai face parte si medicul de familie. "In judetul Ilfov avem zece asistenti medicali comunitari si 11 mediatori sanitari. Am infiintat astfel de posturi tocmai pentru a ajuta femeile cu venituri scazute, pentru cei de la tara si din comunitatile dezavantajate, care ajung rareori la oras", spune Minerva Ghinescu, directorul adjunct al Directiei de Sanatate Publica Ilfov. Femeile din Buciumeni nici nu vor sa auda de contraceptie. "Daca asa am dus-o pana acuma, de ce sa ne mai schimbam?", pare sa fie convingerea unanima. Si-apoi, "degeaba vin doamnele sa ne spuna ce sa facem, daca pilulele astea tre’ sa le luam de la medicul de familie. Io una n-am medic. Cu ce bani? Astept sa iau alocatiile la astia mici", spune Gabriela, o femeie de numai 19 ani, in timp ce-si leagana copilul nascut acum trei luni. Are doi copii. Traieste cu Ninel de cand avea 14 ani, iar pe la doctor a dat atunci cand a fost sa nasca. Doar pe ultimul, ca pe primul l-a adus pe lume ajutata de o batrana, acasa, povesteste femeia, inconjurata de o droaie de fete care se adunasera curioase, fluturandu-si fustele crete prin tarana.

DE PE TIMPUL LUI PAZVANTE... Gabriela s-a temut sa ne vorbeasca despre copii, despre avorturi, despre lucruri considerate inca tabu. Rusinea, teama, lipsa de educatie pun lacat la gura multora dintre ele. Prea tinere... Prea nestiutoare... Prea fara de copilarie... S-au trezit mame intr-o clipa. Ele, niste copii la randul lor, care-si ascund varsta dupa scancetul plozilor din bratele lor.

PROGRES "In 2002, avorturile raportate erau de peste 2.800, dupa un an au scazut la jumatate, iar in 2004 s-au inregistrat doar 500 de avorturi" Minerva Ghinescu director adjunct al DSP Ilfov

LA SCOALA "Voi vorbi cu directorii de licee pentru a introduce notiuni si de planificare familiala. Tinerele abandoneaza scoala. Fug de acasa si fac copii" Ilie Voichitoiu director al Maternitatii Buftea

FRECTIE LA PICIOR DE LEMN

CU GREU. Asistentii medicali nu au putut sa-i atraga pe buciumeni decat momindu-i cu un concurs In cartierul Buciumeni, din orasul Buftea, sunt peste 600 de rromi in scripte. In realitate, nu se stie. "Daca le aduci ajutoare, dintr-o casa apar vreo 30 de buletine, daca nu au nici un interes zic ca n-au buletin. Nu stii ce sa crezi, traiesc foarte multi fara acte, iar recensamantul nu mai e de mult timp valabil", se plange viceprimarul orasului, Stoica Ion, de siretenia rromilor. Nu au bani, nici spatiu de locuit suficient, da’ au o droaie de copii. "Este al patrulea week-end de cand instalam cortul acela, de unde pot lua pliante ca sa se informeze." Dar ce folos... Multi dintre ei nu stiu sa citeasca. Asistentii si mediatorii comunitari incearca din rasputeri sa se faca intelesi. Atata vreme insa cat in mintea lor rromii din Buciumeni considera ca nu au nimic de castigat de pe urma anticonceptionalelor, vorbele "doamnelor meditatoare" le intra pe o ureche si le ies pe alta...

GRATIS

"Pentru femeile cu venituri scazute si din comunitatile dezavantajate, planificarea familiala insemna avort. Ministerul Sanatatii impreuna cu Directiile de Sanatate si cu finantatorii externi au realizat un program «Sprijin pentru programul sanatatea reproducerii», in care au fost formati medicii de familie pentru a furniza aceste metode de contraceptie", spune doctorul Minerva Ghinescu. In Ilfov, din 147 de medici de familie, sunt formati 89. Din 2001 se furnizeaza gratuit pilule, injectabil si prezervativ elevilor, studentilor, femeilor care au multi copii, somerelor, celor care nu au asigurarile platite.