x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Reportaje Radiografia unei metehne stramosesti: spaga

Radiografia unei metehne stramosesti: spaga

01 Dec 2004   •   00:00

REPORTAJ
SONDAJ - Mita a ajuns o norma nescrisa Mita face parte din viata de zi cu zi a romanilor. Ei sunt de parere ca, pe vremea comunismului, coruptia era mai mica decat in prezent. Institutiile care ii nemultumesc cel mai mult sunt: spitalele, judecatoriile si vama. Spaga a ajuns o norma nescrisa, 70% dintre romani mituiesc pentru ca "altfel nu se poate, asa se obisnuieste". Cu toate acestea, ei asteapta ca statul sa combata flagelul, fara implicarea societatii civile.
IOANA MOLDOVEANU

INITIATORI. Cei care au vorbit despre fenomenul spagii sunt (de la stanga la dreapta): Ioan Marginean - sociolog, Oana Zabava - director executiv Transparency International Romania, Ioan Margarit - editor coordonator al www.anchete.ro si Radu Mateescu - presedinte executiv Fundatia Concept
Aproape 95% dintre romani sunt de parere ca majoritatea salariatilor din domeniul public sunt corupti, releva un sondaj CURS, realizat in colaborare cu Institutul National de Sociologie - Academia Romana in perioada august-septembrie 2004, la solicitarea Fundatiei Concept si dat publicitatii luni de catre initiatorii campaniei "Nu da spaga". Sondajul a fost realizat pe un esantion de 1150 de persoane.

CINE DA SPAGA. 80% dintre persoanele intervievate cunosc cel putin o persoana care da mita. In ultimii doi ani, o treime din populatie a fost nevoita sa dea spaga, iar 6% a primit mita. Numarul acestora poate fi insa mult mai mare, avand in vedere ca multi se tem sa declare actele de coruptie. Cei saraci si slab educati sunt mai rar pusi in situatia de a da sau a oferi spaga. Sefii sunt mai expusi actelor de coruptie decat angajatii, cei din mediul privat fata de cei ce lucreaza la stat sau in administratia publica. In timp ce bucurestenii sustin ca fenomenul coruptiei este dominant, oltenii cred ca flagelul este mult mai mic decat arata mentalul colectiv al romanilor. Cu cat orasul si veniturile sunt mai mari, zona geografica mai dezvoltata, statusul educational mai ridicat, pozitia profesionala mai importanta si coruptia este mai mare.

MAI BINE IN COMUNISM. 75% dintre romani cred ca, pe vremea comunismului, coruptia era mai mica, ea crescand de la an la an, in ciuda luptei duse impotriva flagelului. Suma din bugetul lunar al unei familii alocata mitei este relativ mica, aproximativ 150.000 lei, transilvanenii si banatenii cheltuind cel mai putin din venitul lor (0,63, respectiv 0,03), in comparatie cu moldovenii (2,38), oltenii (2,14), muntenii (3,04) si bucurestenii (3,43).

CREMA CORUPTIEI. Cele mai corupte institutii si sectoare sunt, in ordine, vama, justitia, Parlamentul, Guvernul, sectorul sanatatii si politia. La polul opus se plaseaza organizatiile private si armata. In 2000, Banca Mondiala a realizat un sondaj pe aceeasi tema, iar topul institutiilor corupte a ramas in linii mari acelasi. Urmarind modalitatea in care cetateanul este tratat de salariatii diferitelor institutii publice din punct de vedere al corectitudinii, pe primul loc se afla biserica, iar la polul opus lucratorii din sistemul sanitar, judecatorie si vama.

TINERETUL TOLERANT. Desi majoritatea romanilor condamna darea si luarea de mita, tara noastra ocupa primul loc in Europa la nivelul coruptiei. Dobrogenii, oltenii si banatenii au cea mai mare toleranta fata de flagel. Tinerii au crescut intr-un mediu in care mita ofera o cale aparent eficienta si facila de rezolvare a problemelor, de aceea ei o tolereaza cel mai mult. Majoritatea intervievatilor cred ca fenomenul poate fi stopat mai ales prin pedepsirea vinovatilor si mai putin prin imbunatatirea legislatiei, cresterea salariilor si eliminarea saraciei. Romanii asteapta de la stat sa combata coruptia, cu un suport scazut din partea societatii civile.

CAT LA SUTA REPREZINTA MITA DIN SALARIUL UNEI FAMILII
Click pentru a mari

CE ROL JOACA MITA IN VIATA DE ZI CU ZI A OAMENILOR
Click pentru a mari

PRINCIPALELE DOUA MOTIVE PENTRU CORUPTIA DIN ROMANIA
Click pentru a mari

MERCURIAL
Aceasta este marimea spagii in functie de tipul de mita respectiv genul de problema rezolvata
  • Un cadou 1.900.476 lei
  • Un serviciu 3.157.143 lei
  • Bani 3.943.296 lei
  • Ingrijire medicala 3.403.576 lei
  • Relatia cu autoritatile 3.400.000 lei
  • Eliberare diverse acte 1.759.375 lei
  • Obtinere loc de munca 2.830.000 lei
  • Utilitati publice 3.495.059 lei
  • MOTIVATIE
    Majoritatea romanilor motiveaza coruptia prin standardul redus de viata, imperfectiunea sistemului legislativ fiind invocata de foarte putini din intervievati. Romanii primesc spaga din dorinta de castig personal, pentru ca au salariile mici. 70% dau mita mai ales pentru a evita birocratia si a urgenta rezolvare a problemei, sustinand ca "altfel nu se poate, asa se obisnuieste". Cel mai frecvent sunt oferiti bani, cadourile ocupa si ele o pondere insemnata, in timp ce intoarcerea unor servicii este mai rara.
    ×
    Subiecte în articol: reportaj mita spaga